Dupa cum indica si numele colectiei, e vorba despre carti ce relateaza experiente reale de viata, marturii in jurul unor cazuri socante, comentate de mass-media din toata lumea. In general, ele nu sunt scrise chiar de cei ce le semneaza, ci cu ajutorul unor profesionisti cvasianonimi care dau forma comerciala dezvaluirilor senzationale. Desi asemenea gen de carti nu se numara printre preferintele mele, am deschis intr-o doara volumul cumnatei lui Osama Bin Laden si l-am parcurs cu interes crescand de la o pagina la alta, descoperind o lume paradoxala despre care nu stiam mare lucru - Arabia Saudita, o tara foarte bogata in petrol, dar care impune cu ferocitate locuitorilor supunerea fata de Islam si fata de clan. O tara ale carei mari familii considera ca e de datoria lor sa sponsorizeze grupurile ce se ocupa cu propagarea fundamentalismului islamic in lume. Carmen Bin Laden este nascuta si educata in Elvetia, fiica a unui elvetian si a unei iraniene de familie nobila si cultivata. Dupa ce tatal isi paraseste sotia si cele patru fete, mama isi creste fiicele la scoli occidentale, dar le impune respectarea etichetei in care a fost ea insasi educata in Iran. Dintre toate surorile, Carmen e cea mai rebela si simte dureros contradictiile dintre personalitatea ei impulsiva si regulile severe ale mamei. In 1973, dupa terminarea liceului, frumoasa Carmen (cartea are si poze) il cunoaste la Geneva pe Yeslam Bin Laden, un tanar saudit chipes, cu purtare aleasa, inteligent si sigur pe sine, cu o vointa puternica si care pare occidentalizat in mentalitate. Se logodesc si pleaca impreuna la studii universitare in SUA, la UCLA. Faptul ca viitorul ei sot e fiul seicului Mohamed Bin Laden - cel care intemeiase cea mai puternica societate de constructii din Orientul Mijlociu, modernizase regatul saudit si murise lasand in urma un imperiu financiar celor 25 de fii si 29 de fiice avute cu 22 de sotii - i se pare lui Carmen, in timpul studentiei americane - perioada cea mai fericita si libera din viata ei - doar exotic. Dar, odata casatoriti si intorsi in Arabia Saudita, la Jeddah, tanara elvetianca se trezeste intr-un mediu ermetic, ale carui obiceiuri e obligata de clanul Bin Laden sa le respecte. Trebuie sa se acopere din cap pana in picioare cu panza neagra numita abaya (pana si ochii stau sub val) si sa suporte nenumaratele restrictii impuse femeilor de traditia islamica: "Cuvantul arab pentru femeie, hormah, e derivat din haram, care inseamna "pacat". Totul parea sa fie haram sau imoral, iar daca nu era imoral, era abe, adica rusinos. Era haram sa canti, abe sa umbli pe strada, abe sa stai de vorba cu un servitor, haram sa fii vazuta de un barbat care nu-ti era ruda. (...) Sistemul constrangator in cadrul caruia trebuiau sa traiasca femeile facea ca gesturile cele mai simple ale vietii mele sa devina complicate". Descrierea traiului cotidian in aceasta societate absurd-anacronica, medievala e cea mai interesanta parte a cartii, caci afli o multime de lucruri nestiute din istoria familiei regale al-Saud si mai ales despre versiunea Islamului practicata in regat, vahabismul, care impune cu ferocitate un cod social inchistat in traditia tribala si bazat pe supunere fara cracnire: "Sauditii au devenit pastratorii ortodoxiei absolute in lumea islamica - cei mai puri dintre cei puri. Singura diferenta dintre islamul saudit si cel radical adoptat de talibanii din Afganistan sunt opulenta si excesele pe care si le permit familia al-Saud. Sauditii sunt niste talibani care traiesc in lux". Cum seicul Mahomed Bin Laden fusese un apropiat al familiei regale, bogatul si numerosul lui clan are o putere imensa in tara, compania lor aducand mari profituri, sub conducerea fiilor, dintre care cel mai bun afacerist este Yeslam. Intre timp, Carmen devine mama a trei fetite, isi cunoaste numerosii cumnati si cumnate, inclusiv pe Osama, fost play-boy la Beirut, devenit luptator in Afganistan contra sovieticilor, fanatic religios si cuprins de furie ucigasa impotriva americanilor. Carmen nu se poate impaca deloc cu teroarea politiei religioase care-i impune cum sa-si educe fetitele si nici cu ura impotriva celor de alte religii ce le e inculcata acestora la scoala. Cum sotul ei devine tot mai nevrotic, ipohondru si dificil, decide in timpul unei vizite la mama ei, in Elvetia, sa ramana cu fetele acolo, sa le creasca in libertate. Acestor fiice, acum femei moderne cu cariere de succes, le e dedicata cartea.