Presedintele primeste cartonasul rosu de la societatea civila

Ion Longin Popescu
Marti, 30 august, in fata Palatului Cotroceni.

Cateva sute de protestatari il intampina pe presedintele Romaniei, agitand cartonase rosii, drept "pedeapsa" pentru implicarea domniei sale in promovarea proiectului Rosia Montana. Jovial ca in vremurile bune, domnul Basescu a dorit sa stie de ce ridicam cartonasele, ca la fotbal. Si asa a inceput o dezbatere ad-hoc, pe trotuar, despre proiectul aurifer drag inimii sale. La intrebarea "ce va obtine statul roman din acest proiect?", domnul Basescu este tentat sa insiruie "beneficiile" pe care compania RMGC le afiseaza in spoturile publicitare, insistand pe locurile de munca ("4000"), dar il intrerupem, determinandu-l in cele din urma sa ofteze: "Daca statul ar fi negociat bine in 1997, luam si noi mai mult". Adevar grait-a presedintele, dar a uitat ca si domnia sa era ministru in anul de gratie 1997, cand colegul sau de partid, Radu Berceanu, ca ministru al Industriilor, a facut respectiva negociere, mai mult in avantajul sau propriu, decat al statului. La intrebarea "De ce nu organizati un referendum?", presedintele spune ca un referendum este greu de organizat, din pricina ca "multi nu stiu despre ce este vorba acolo". Oferindu-i-se argumentul ca orice referendum ar trebui precedat de o campanie de informare, presedintele recunoaste ca avem dreptate, de aceea se gandeste la posibilitatea organizarii unui referendum. Daca la inceput era sigur pe sine, dupa cum ii e felul, pe masura ce intrebarile si argumentele protestatarilor curg cu calm, coerent, logic si argumentat, locatarul de la Cotroceni pare sa-si piarda treptat din siguranta de sine. Defensiva nu dureaza mult insa, Traian Basescu se repliaza si spune ca observatiile Comisiei prezidentiale pentru patrimoniu pot suferi amendamente atunci cand este in joc "interesul public". "Ma gandesc mai putin la patrimoniu", spune presedintele, "atunci cand stiu ca in aceste zile suntem nevoiti sa imprumutam 3,6 miliarde de euro, ca sa platim salariile si pensiile". La o astfel de cugetare, sa-i spunem "minimalista", e greu sa raspunzi. Ne scoate din dificultate un protestatar nervos care striga: "Nu va bateti joc de tara si de oamenii astia! Vreti sa va gasiti o firma care sa va acopere cu aur". Replica prezidentiala cade induiosator: "Dumneavoastra nu puteti spune ce pret aveti, pentru ca nu v-ati testat. Eu m-am testat si pot sa va spun ca nu am pret. Nu am nici un pret". Basescu este intrebat, apoi, daca are in vedere desecretizarea contractului cu Gold Corporation. "Da, asta ma intereseaza in perioada urmatoare, o sa ma ocup si de desecretizare". Argumentele noastre par a-l pune pe ganduri si, la un moment dat, ne cere date de contact, pentru a organiza la Cotroceni o dezbatere "Pe baza de argumente. Sa-mi veniti cu argumente!". Argumente avem, domnule presedinte, mult mai multe decat dvs. Este trist cand seful statului tau se implica atat de voluntar in sustinerea unui proiect privat, si ajungi sa te intrebi, ca Mihai Gotiu de la VoxPublica, ce diferenta mai este intre "lobby-istii" Traian Basescu si Adrian Severin? "Ati contribuit, domnule presedinte, la cresterea de patru ori a actiunilor RMGC la bursa", a spus cineva. "De patru ori?", a dat replica d-l Basescu. "Nu stiam. Vedeti ce inseamna sa fii presedinte?". Ascultand raspunsul, am ridicat si mai sus cartonasul rosu din dotare.