- Situatia este ceva mai nuantata: Viktor Orban este principalul sprijinitor al lui Laszlo Tokes si al Partidului Popular Maghiar, iar fostul lider UDMR, Marko Bela, a calificat acest partid drept o "cianura venita din Ungaria". UDMR si PPM sunt intr-un razboi deschis. Recent, partidul lui Laszlo Tokes a criticat public, printr-un comunicat de presa, demersurile UDMR-istilor Marton Arpad si Gyorgy Frunda, privind modificarea legii ANI, alaturandu-se astfel presei si organizatiilor civice care sustin proiectele anti-coruptie initiate de Monica Macovei. Desi putem fi de acord cu criticile aduse proiectului de anihilare practica a ANI, acest acord inceteaza in momentul in care PPM vorbeste despre autonomia teritoriala. In ceea ce o priveste, UDMR incearca sa contracareze prin toate mijloacele actiunile PPM, pentru ca se teme de scindarea electoratului maghiar.
Din pacate, acest razboi maghiaro-maghiar se poarta in detrimentul tarii, pentru ca UDMR, speriata ca-si pierde suprematia, incearca sa castige galoanele de aparatoare a cauzei maghiarimii din Romania si blocheaza toate initiativele politice care nu-i convin. Proiectul regionalizarii este respins fara drept de apel si nici macar nu poate fi negociat, iar votul uninominal a fost pur si simplu aruncat in aer de Kelemen Hunor, care cere, nici mai mult, nici mai putin, decat introducerea unei liste nationale pentru alegerea Camerei Deputatilor, exact ca la alegerile pentru Parlamentul European. Aceasta ar insemna ca nu ar mai exista nici o legatura intre deputati si judetele tarii, autoritatea conducerii centrale a partidului asupra desemnarii candidatilor ar fi totala, iar organizatiile locale ar deveni irelevante. Aceasta pozitie extrema exprima de fapt teama UDMR ca nu va putea atinge pragul electoral de 5%. Pentru a se salva, are nevoie de toate voturile pe care le poate aduna din toate colturile Romaniei, cu ajutorul unei liste nationale. Pentru a fi unica voce a maghiarilor din Romania, UDMR trebuie sa combata orice forma de pluralism in interiorul comunitatii maghiare din Romania.
Daca pozitia UDMR este daunatoare in acest moment reformelor, pozitia PPM fata de relatiile cu populatia majoritara si pretentiile sale autonomiste nu sunt mai putin periculoase. Faptul ca PPM este sponsorizat de un personaj tot mai putin popular pe plan international, ca Viktor Orban, este insa o problema pentru Laszlo Tokes, pentru ca si prestigiul sau international va scadea proportional cu cel al patronului sau politic. Aceasta evolutie nu va afecta direct raporturile cu UDMR, ceea ce inseamna ca razboiul dintre cele doua formatiuni ne va crea probleme in continuare.
2. O chemare "revolutionara", lansata pe internet, a scos in strada sute de mii de protestatari, in mari capitale europene. O revolta de tip marxist, impotriva exploatatorilor cu conturi grele in banci. Oare febra va cuprinde si Romania? Cum va explicati "cumintenia" noastra, manifestata si fata de masurile dure ale reformei (Grecia a iesit, toata, in strada) si fata de instigarile sindicatelor? Faptul ca la noi o revolta nu tine niciodata mai mult de o zi e de bine sau e de rau?
- In primul rand, nu vorbim despre o miscare coerenta, cu un program structurat, ci de una eterogena, care reuneste mai multe categorii de nemultumiti si care a fost infiltrata de anarhisti. Cei de la care a inceput totul, "los indignados" din Spania, protesteaza impotriva lipsei locurilor de munca. In Germania, "indignatii" nu prea inteleg ce se intampla, pentru ca tara lor nu a avut de fapt de suferit de pe urma crizei. In America este vorba de cu totul altceva, si anume, de un protest indreptat impotriva capitalismului financiar si impotriva bancilor care, dupa ce au fost salvate cu banii contribuabilului, au continuat sa plateasca prime imense angajatilor lor si au refuzat sa crediteze economia, blocand astfel cresterea economica. Probabil ca acest din urma protest - "Occupy Wall Street" - este cel mai bine motivat si justificat. De ce s-ar alatura romanii acestor cauze, in care nu se regasesc? Ar fi absurd, de pilda, sa protestam impotriva bursei de pe Wall Street, iar impotriva bursei de la Bucuresti, care este nesemnificativa, nu poti protesta decat intr-o emisiune umoristica. Pe de alta parte, sectorul bancar este destul de bine controlat de BNR si nu a necesitat investitii de bani publici pentru recapitalizare. O fi iesit Grecia in strada, dar a facut-o in mare masura pentru a prezerva vechile practici ale evaziunii fiscale si coruptiei. In plus, masurile de austeritate de acolo sunt mult mai dure decat cele din Romania. Romanii ar fi trebuit intr-adevar sa protesteze in anii 1990, cand au fost jefuiti de banci precum CreditBank, Albina, BIR sau Bancorex, sau cand au fost trasi pe sfoara de Caritas. Nu numai ca nu au protestat, dar au si aruncat cu pietre in ziaristii care spuneau adevarul despre escrocheria patronata de Ion Stoica. Doar prabusirea FNI a generat cateva manifestatii mai serioase de protest. Pe de alta parte, ne surprinde disponibilitatea compatriotilor nostri de a tolera clanurile interlope si chiar de a colabora cu ele. Ar trebui poate sa vedem aici o confirmare a triumfului coruptiei si faradelegii asupra statului de drept, care, de altfel, nu a fost niciodata instituit pe deplin in Romania. Suntem asadar in alta epoca istorica, economica, politica si morala decat restul Europei si decat America. In plus, romanii protesteaza dintotdeauna pasnic, parasind tara cand ea nu le mai ofera nici o perspectiva. Este o forma de protest cu efecte mai grave decat manifestatiile de strada la care asistam azi in Europa si America. Pacat ca guvernantii nostri nu inteleg si ei acest lucru.