"Convingerea mea este ca exploatarea padurii virgine din Parcul National Retezat este facuta de clanuri mafiote, care au legaturi cu sfera politicului si a justitiei"
Taiate la sange, padurile Romaniei se scurg la vale, lasand muntii descoperiti. Niciodata, ca in anul acesta, n-au circulat, la vedere, pe soselele tarii, camioane cu lesuri de arbori matusalemici. Nici in Parcul National Retezat - perla coroanei parcurilor nationale din Romania si din Europa - situatia nu e mai fericita, se inregistreaza o febrila activitate economica mascata. Sub pretextul infestarii padurii cu ipide (gandaci daunatori), Romsilva doboara arbori falnici, cu diametre impresionante, presupusi a fi "bolnavi" si, in consecinta, calificati la extragere" (ca sa folosim limba de lemn a silvicultorilor), pentru a salva restul padurii. Silvicultori independenti, fara interese economice in zona, au observat insa o ciudatenie: in loc sa "extraga" arborii uscati si marcati, Romsilva da atacul acolo unde copacii sunt numai buni de cherestea, de 50-70 de centimetri diametru. Vaduvit de superbele exemplare, tipice unei paduri virgine, arboretul, lipsit de coroanele protectoare si umbroase, se rareste si atrage ipidele. Cercul e vicios, iar Parcului National Retezat ii este diminuat in acest fel patrimoniul de paduri unice in Europa. Inginerul silvic Gheorghe Cionoiu locuieste in Germania, intr-un sat de langa Coburg. Mare iubitor de padure, s-a deplasat special in Retezat, pentru a vedea, la pas, consecintele si amploarea taierilor nesabuite si neprofesioniste ale fostilor sai colegi de facultate (Silvicultura Brasov). Revoltat de cele vazute, d-l Cionoiu a acceptat sa ne acorde un interviu, pentru a-si face cunoscute constatarile.
"Ma revolta dimensiunile jafului"
- Ce v-a determinat sa veniti din Germania si sa va implicati in aceasta lupta, domnule inginer?
- Ma revolta dimensiunile coruptiei din Romania, in general, si ale jafului si distrugerii padurii din Retezat, in particular. Nu pretind ca as fi un mare specialist in silvicultura, dar ceea ce se intampla pe valea raului Ses poate fi catalogat drept jaf de catre orice observator independent, chiar daca nu e silvicultor. Consider ca luarea mea de pozitie este similara cu strigatul copilului: "Imparatul e in pielea goala!" din celebrul basm "Hainele noi ale imparatului".
- Ce sunt ipidele si cand se declanseaza atacul lor asupra arborilor?
- Ipidele sunt niste daunatori care isi fac loc intre coaja si trunchi, iar infestarea unei paduri poate fi declansata de producerea unor calamitati naturale (rupturi de zapada sau doboraturi de vant) sau de proasta gospodarire a arboretului. Atacul de ipide apare daca arborii sunt raniti sau daca au trunchiurile lipsite de crengi ca urmare a faptului ca dupa ce au crescut zeci de ani in umbra altor arbori batrani, in desisul padurii, acum sunt expusi brusc la lumina puternica, prin taierea arborilor din preajma lor. Daca lasi arborii dominati fara aparare, prin scoaterea arborilor mai mari, ii distrugi. Intr-o padure batrana de molid, in care nu s-au mai executat lucrari de exploatare, de regula, se extrag intai arborii mai mici, nu cei dominanti. In arboretele din Parcul National Retezat, in care s-au executat in ultimul timp lucrari de exploatare in numele combaterii atacului de ipide, este vorba despre un caz grobian de malpraxis. Atacul de ipide a aparut in urma reducerii intr-un mod inadmisibil a consistentei arboretului, in mai multe ochiuri de exploatare, prin extragerea arborilor dominanti. De-a dreptul criminal este insa faptul ca, ulterior, invocand necesitatea combaterii atacului de ipide, in loc sa fie combatute ipidele in aceste ochiuri, prin extragerea arborilor atacati, sub a caror scoarta gandacii se inmultesc in mod exponential, au fost create noi ochiuri similare in padurea sanatoasa invecinata. Orice om onest, care are cunostinte elementare de silvicultura, vede ca in padurea de pe valea raului Ses sunt nenumarati arbori care s-au uscat din cauza atacului de ipide, cauzat de taierea padurii. Asta vara, in afara de mine, alti trei ingineri silvici au constatat la fata locului ca, din arboretele respective, se extrageau doar arbori complet sanatosi, de dimensiuni foarte mari, desi s-ar fi impus extragerea arborilor in curs de uscare sau uscati.
"Fereste, Doamne, padurea de incendii si de silvicultori!"
- Un numar de silvicultori si directori va acuza ca induceti in eroare opinia publica. Reprezentantii Romsilva cred ca presa a declansat o isterie nefondata, deoarece taierea arborilor infestati ar fi singura cale de a scapa de ipide, iar dvs. ati dezinformat mass-media. Va mentineti pozitia in continuare?
- Cei care spun ca totul e in regula, ca se taie numai pentru igienizare si ma calomniaza pe mine si pe ceilalti trei ingineri silvici (ing. Guido Toniutti, dr. ing. Radu Stelian si dr. ing. Constantin Banu), care au indraznit sa critice barbaria care se comite in Retezat, isi apara interesele materiale si posturile pe care le detin in institutiile tot mai corupte ale statului. Convingerea mea este ca aceasta exploatare este facuta de clanuri mafiote, care au legaturi cu sfera politicului si a justitiei. Reprezentantii de varf ai Romsilva si ai Ministerului Mediului (prin ITRSV - Inspectia Teritoriala de Regim Silvic si Vanatoare), care sunt numiti sau pastrati in functii, pentru ca sunt exponentii unor interese politicianiste, nu apara padurea, ci interesele mafiei forestiere. Domnul inginer Frank Walter, fost sef al Ocolului Silvic Rusca Montana, are o vorba care se potriveste de minune situatiei din Retezat: "Fereste, Doamne, padurea de incendii si de silvicultori!" Precizez ca din mai multe surse am aflat ca seful ITRSV, care coordoneaza controlul in judetul Hunedoara, domnul inginer Faur Ioan, are un frate care este patron al unei firme de exploatare de padure. Oare cat de sever isi controleaza domnul director fratele si pe colegii din administratia silvica, avand in vedere ca acestia ii ofera fratelui obiectul muncii?
- Numai prin taieri rase poate fi indepartat pericolul ipidelor? Cum se procedeaza in Germania?
- Cand atacul nu este pe suprafete prea mari, pot fi folosite, uneori cu succes, cursele cu feromoni - substante chimice care atrag gandacii de gen masculin in anumite dispozitive, unde cad si se ineaca in vase cu apa. Exista si arbori cursa - arbori lasati inadins in locuri expuse, sa intre gandacii in ei, ca sa-i poti omori mai usor, prin doborare si cojire. Daca atacul de ipide s-a produs pe o suprafata foarte mare, in urma unei calamitati, se impune lichidarea intregului arboret atacat, dar in nici un caz nu va fi rarita padurea sanatoasa invecinata. In Germania si in orice alta tara normala, nu poate exista o situatie similara celei din Retezat, pentru ca acolo nu exista o mafie forestiera sprijinita de administratia silvica si de organele de control ale ministerului mediului. Daca ne uitam inapoi, in acesti 22 de ani scursi de la evenimentele din 1989, constatam ca s-a taiat enorm. Specialistii au observat un detaliu care ne lamureste asupra activitatii mafiei lemnului in Romania: taierile "accidentale"... Volumul de masa lemnoasa extras prin taieri de produse "accidentale" este de 10 ori mai mare decat cu 20 de ani in urma. Practic, dupa 1990, la noi s-a taiat mai multa padure "accidentala" decat oriunde in UE. "Baietii destepti" din silvicultura au prins pontul: daca tai un produs forestier "accidental", ti se permite sa tai mai mult, sub pretextul "igienizarii", iar lemnul foarte bun, de calitatea I, il poti vinde, in aparenta, la un pret de nimic, drept lemn "calamitat", "atacat de ipide", "declasat". Asta va figura in facturile statului, pentru ca, in realitate, cumparatorii vor achizitiona lemn super. Statul incaseaza sume ridicole, doar a vandut lemn "bolnav", nu-i asa? pe cand smecherii isi vor primi diferenta de pret din comisioane. Masinaria merge ca unsa, astfel ca marea batalie in cadrul mafiei lemnului se da pentru padurile asa-zis "calamitate"; statul este pacalit, iar baietii se imbogatesc.
"Cei care poarta raspunderea pentru aprobarea lucrarilor de exploatare criminale efectuate in Retezat doresc musamalizarea cazului"
- Este de mirare ca niciuna dintre institutiile statului n-a sesizat acest jaf, in timp ce guvernul se plange ca n-are bani la buget. Cum vedeti rezolvarea?
- Prin crearea unei comisii de ancheta independente, de preferat din partea Academiei Romane si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, constituita din specialisti neafiliati ministerului Mediului sau Romsilva. ONG-urile au depus deja o cerere la ministerul Mediului, dar nu s-a primit nici un raspuns. Expertiza trebuie facuta neaparat inainte de venirea iernii, care in Retezat dureaza aproape jumatate de an, dar cei care poarta responsabilitatea pentru aprobarea lucrarilor de exploatare criminale efectuate in Retezat doresc musamalizarea cazului. Academia Romana si Academia de Stiinte Agricole si Silvice si-au dat seama de gravitatea situatiei si si-au exprimat acordul de a participa la aceasta ancheta, dar se pare ca legislatia cere acordul ministerului Mediului, care ar trebui sa nu mai tergiverseze semnarea acestui acord, deoarece ceea ce se intampla in Retezat este mai mult decat jaf, este si crima premeditata de proportii impotriva mediului. Se doreste doar obtinerea imediata a unui profit cat mai mare, iar pentru obtinerea acestuia, padurea este distrusa si solul este degradat fara menajamente, pe zeci de hectare. In opinia mea, este vorba despre un exemplu tipic de crima organizata, iar intrucat Parcul National Retezat este considerat inima verde a Romaniei, socot ca este necesara realizarea unei anchete temeinice care sa valideze sau invalideze concluziile pe care subsemnatul le-a tras anterior.
- Va rog sa rezumati aceste concluzii.
- Desi panta este foarte mare (in multe locuri de 40 de grade), a fost construita o retea exagerat de densa de drumuri de taf (tractor forestier), ceea ce duce la degradarea versantilor. Desi in vecinatatea drumurilor de taf exista arbori uscati, care au fost marcati cu mult timp in urma, acestia nu au fost extrasi, in prezent fiind extrasi doar arbori sanatosi, cu diametre foarte mari; treptat, din cauza lucrarilor de exploatare, consistenta arboretului este redusa in intreaga unitate, fara a exista o preocupare pentru regenerarea acestuia. Prin natura si intensitatea lor, lucrarile de exploatare efectuate contravin flagrant prevederilor amenajamentului intrat in vigoare la 1 ianuarie 1997, si cred ca si ale celui intocmit zece ani mai tarziu. Conform acestuia, solutia tehnica de gospodarire a arboretului din aceasta unitate amenajistica era aceea de a se executa taieri de conservare, cu un procent de extragere de 4% din masa lemnoasa totala, inclusiv igiena. Pe scurt, am intalnit exploatare in stil colonial si, implicit, distrugere, grava neglijenta in serviciu, crime impotriva naturii.