- Exista si in Marea Britanie o parte a presei si chiar a societatii care ironizeaza fascinatia pentru natura a Printului Charles sau vehementa cu care apara arhitectura traditionala. Supusii mamei sale ii reproseaza adesea ca refuza progresul si traieste intr-o lume incremenita in timp. Noi, romanii, nu avem insa de ce sa-i reprosam Altetei sale Regale ca ne ajuta, pe banii lui, sa pastram traditiile, macar in cateva sate sasesti si unguresti, transformand promovarea mestesugurilor traditionale, practicate in armonie cu natura, intr-o sursa decenta de venit. Totodata, ar trebui sa ne bucure faptul ca a promovat pe un canal cu audienta internationala un film despre frumusetea zonelor salbatice din Transilvania. Este un ajutor nesperat, intr-o perioada in care Europa nu vede decat partile urate ale Romaniei; un ajutor pe care numai cineva care traieste la o oarecare distanta de lumea dezlantuita, cineva care nu face calcule politice, putea sa-l dea. Este un gest generos si regal. De ce nu a fost salutat cu gratie gestul Printului de Wales in mass-media de la noi? Pentru ca peisajul nostru mediatic este toxic si infeudat mogulilor, acestor moguli invincibili, pe care justitia ii protejeaza (dupa cum s-a vazut si luni, cand SOV si Liviu Luca au fost eliberati din arest, de judecatorii Curtii de Apel); pentru ca mogulii si politicienii care fac parte din reteaua lor au otravit spatiul public imprimand oricarui subiect o tenta mizerabilista, menita sa genereze un sentiment de sila si repulsie fata de actuala putere, mai ales fata de presedintele care a slobozit DNA asupra lor. In aceasta logica pervertita, orice veste buna trebuie omorata in fasa, ca sa nu se transforme cumva intr-un atu pentru guvern, in speta pentru ministerul turismului. Sa nu cumva sa se contabilizeze frumusetile Carpatilor in avantajul guvernului Boc! Este meschin si anti-romanesc, dar nimeni nu pare sa perceapa pericolul care ne paste, virusul contestarii gratuite si al urii care s-a insinuat in mentalul colectiv. Am intrat intr-o spirala a adversitatii, in care nici o colaborare intre opozitie si putere nu pare a mai fi posibila. Ma intreb uneori daca opozitia ar raspunde unui apel la solidaritate al puterii in cazul in care, Doamne fereste, Romania ar fi atacata din exterior. Asa cum se prezinta lucrurile acum, cred mai degraba ca ar da vina pe presedinte si ar boicota orice chemare la lupta impotriva agresorului. Sper ca teoria mea sa nu fie niciodata testata in practica. Nu vom cadea acum in extrema opusa, idealizand si scutind de critici actuala putere. Vom spune doar ca Romania este mai mult decat politicienii si ziaristii ei pervertiti, si ca trebuie sa-i fim recunoscatori Printului Charles, pentru ca ne-a amintit tuturor acest lucru.
2. In postul Craciunului, PDL-ul scoate si el raul la suprafata, incercand sa se lepede de serpii pe care ii poarta la san. Exemplara, din punct de vedere moral, nu este menita aceasta atitudine sa ii uzurpe procentele, si asa destul de fragile, cu care este creditat de electorat?
- Bineinteles ca PDL va pierde procente din cauza scandalurilor de coruptie, dar cine este de vina ca ele au izbucnit ? Nu tot PDL, care nu a dorit altceva decat sa se aseze in scaunele ocupate altadata de PSD si sa faca exact ce au facut oamenii acestuia sub pastorirea lui Adrian Nastase, atunci cand coruptia autoritatilor romane a speriat Europa si America? Ceea ce deosebeste PDL de PSD este, intr-adevar, atitudinea fata de corupti : daca PSD iese in strada si ameninta justitia atunci cand este arestat unul din baronii sai locali (ne amintim de cazul presedintelui CJ Arges), PDL se supune (mai nou) unui cod etic si ii exclude din partid. Este la fel de adevarat ca acest cod etic a fost adoptat la presiunile unui mic grup de reformisti, condusi de Monica Macovei. Antipatizati in interiorul partidului, dar simpatizati de publicul larg, acest grup ii datoreaza presedintelui Basescu prezenta si supravietuirea in partid. Probabil ca presedintele a incercat sa-i cuminteasca pe pdl-isti cu forta, caci de bunavoie se pare ca refuzau. Luni seara, la TVR, Traian Basescu s-a declarat, de altfel, dezamagit de partidul pe care l-a condus. Oricum, demersul sau educational nu va garanta succesul automat al PDL in alegeri, pentru ca oamenii vor retine mai degraba scandalul de coruptie decat excluderea din partid a celor arestati. Totodata, nu toti coruptii vor fi arestati, iar oamenii simt pe pielea lor cat de paguboasa si opresiva este coruptia administratiei locale si centrale. Inainte sa se scandalizeze Olanda de amploarea coruptiei de la noi, orice om care a incercat sa faca ceva in Romania s-a izbit de practicile corupte ale reprezentantilor autoritatilor. Dublata de incompetenta functionarilor si de clientelismul clasei politice, coruptia ne trage in jos si ne impiedica sa ne bucuram de beneficiile apartenentei la UE, mai concret, de fondurile europene care ne-au fost puse la dispozitie.
Acestea fiind zise, merita sa observam ca in inchisoare raman doar pestii de marime mica si medie, iar cei mari scapa, cum au scapat SOV si Liviu Luca, prin bunavointa judecatorilor de la Curtea de Apel Bucuresti. Astfel, primarul Clujului ramane (pe drept) in arest, in timp ce rechinii tranzitiei se intorc in locuintele lor somptuoase, aparati de oamenii legii, dupa ce SOV a amenintat ca "va lua justitia in mainile sale". Presupunem ca reteaua de sprijin - la nivel politic si judiciar - a celor doi este mult mai puternica decat a PDL, probabil pentru ca mult mai multe persoane importante ar avea de pierdut de pe urma unui proces corect si rapid al domnilor Vantu si Luca. Raportandu-se la aceasta situatie, coruptii din PDL se vor simti frustrati pentru ca platesc pentru fapte de amploare mai mica. Desigur, ar fi fost mai simplu si mai sigur sa nu fi recurs la practici de coruptie, dar prea putini sunt politicienii care se gandesc la aceasta solutie.