Da! Printul Charles este urmasul lui Dracula!

Ciprian Rus
* Cand a spus ca este urmas al lui Tepes, mostenitorul tronului britanic n-a glumit. Familia regala a Windsorilor coboara genealogic pana la dinastia voievozilor Basarabi din Muntenia. Istoriografia noastra nu a dat importanta acestui aspect, in vreme ce istoriografia maghiara, interesata sa scoata la iveala stramosii unguri ai casei regale britanice, a obturat arborele genealogic, exact acolo unde el se intersecta cu domnitorii romani. "Formula AS" a refacut, din surse documentare de cea mai mare incredere, adevarul istoric. Mostenitorul monarhiei britanice isi poate spune, nu doar in gluma, "Charles de Romania" *

O declaratie exploziva

"Genealogia mea arata ca ma trag din Vlad Tepes", i-a spus recent Printul Charles unui jurnalist englez, care venise pana in Transilvania, pentru a se convinge de pasiunea mostenitorului coroanei britanice pentru aceste locuri minunate. "Asa ca am ceva radacini pe aici", a adaugat printul, plimbandu-si oaspetele in decorul de vis al gradinii sale. Nonconformistul jurnalist si-a varat mainile in buzunarele blugilor si a zambit. "Printul Charles se trage din sangerosul Dracula! Ce bine va suna asta in film, ce vor mai vui tabloidele britanice inainte de lansare! Ce reclama fantastica!", si-o fi spus. Nu s-a inselat. Ziarele au vuit, si in Romania, si in Marea Britanie. S-au tesut scenarii stiintifico-fantastice, unii de la noi l-au pus deja pe tronul Romaniei, apoi englezii l-au dat jos cat ai clipi, cu un sarcasm tipic, care nu mai mira pe nimeni. Multi au scris, putini au crezut. Majoritatea au luat vorbele Printului ca pe o gluma sau, cel mult, ca pe un gest de curtoazie la adresa Romaniei, ca pe o incercare cam stangace de promovare a Transilvaniei, prin intermediul celui mai comercial "produs" al sau, mitul lui Dracula. Putinii cercetatori care s-au incumetat sa o ia pe urmele intortocheate, pline de necunoscut, de intrigi, de drame si de melodrame ale romantatului ev mediu romanesc si maghiar, pe urmele stramosilor lui Charles, fie au fortat surse livresti, mai degraba speculative, fie s-au impotmolit la mormantul de la Sangiorgiul de Padure, al frumoasei Claudine Rhedey de Kis-Rhede, cunoscuta ca fiind stra-strabunica Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, mama Printului Charles. Dar povestea continua! De la Claudine Rhedey mai sus, pe arborele genealogic, urmatoarele trei generatii reprezinta, fara exceptie, familii nobiliare din Transilvania... Am fost si noi la Sangiorgiul de Padure, la mormantul frumoasei printese, am fost si la Cluj, la impozanta resedinta a familiei Rhedey, aflata la doi pasi de statuia lui Matia Corvinul, dar ne-am incapatanat sa mergem si mai departe. Ceva ne spunea ca declaratia Printului Charles fusese sincera. Ca vorbele lui, luate in deradere erau, de fapt, purul si simplul adevar.

Secretele unui arbore genealogic

"Sa nu va ganditi ca-i veti gasi la mine pe Adam si Eva! Mai bine nu dau nici o informatie decat sa dau o informatie gresita", m-a avertizat dintru inceput Leo van de Pas, coordonatorul uneia dintre cele mai importante baze de date de genealogie din lume, colectionar al unei vaste biblioteci de profil si proprietar al site-ului de Internet www.genealogics.com. Fiu al istoricului olandez Willem van de Pas, Leo a mostenit si a dus pasiunea tatalui sau mai departe, pana in Australia, acolo unde locuieste in prezent. "Exista doua tipuri de genealogisti: cei care vaneaza si cei care aduna. Primilor le place sa descopere legaturi extraordinare de rudenie intre diferite persoane, pasiunea celorlalti e sa puna la un loc, cap la cap, astfel de capete de ata", spune Leo van de Pas. Leo face parte din a doua categorie. Numai asa se explica faptul ca, prin 2000, cand un cercetator interesat de descendenta ungara a casei regale britanice l-a rugat sa il ajute cu informatiile pe care le detine, Leo a descoperit ca unele dintre ramurile arborelui genealogic care duceau spre familiile nobiliare din Ardeal apareau fragmentate in mod suspect. "Stramosii Contesei Claudia Rhedey, bunica Reginei Mary si sotia lui George al V-lea, nu dispar dupa generatia K, continua pana cel putin spre generatiile L si M. (Literele reprezinta straturile arborelui genealogic, n.r.) Intr-o recenzie aparuta in 1980 in revista "The Genealogist", marele cercetator american Gary Boyd Roberts atragea chiar atentia ca generatiile de dupa nivelul M ar putea revela rezultate spectaculoase, ar putea duce chiar la familia lui Dracula", ii scria John Higgins, un alt pasionat de genealogie, lui Leo van de Pas, atunci, prin 2000. Remarca lui Higgins i-a dat si mai mult de gandit olandezului. "Ma intreb daca si altii gasesc, ca si mine, ca generatiile de stramosi ai Reginei Mary sunt taiate de la generatia K in sus", i-a raspuns de Pas lui Higgins.
Intr-un arbore genealogic atat de stufos precum cel al familiei regale britanice, a zecea generatie de dinaintea Reginei Mary, bunica Reginei Elisabeta a II-a, e neverosimil de scurta, doar o "crenguta". O bizarerie trecuta cu vederea. Caci nici unul dintre istoriografii maghiari care incercau sa demonstreze originea ardeleana a mostenitorilor coroanei britanice nu avea interesul sa arate ca acea "crenguta" ducea, intregita, tocmai la familia munteana a Draculestilor, la Vlad Tepes, la fratele sau Vlad al III-lea Calugarul, la tatal sau, Vlad Dracul, la Mircea cel Batran, pana hat, departe, pe la 1300, la Basarab Voievod! Printul Charles nu glumise. Chiar se trage din familia lui Vlad Tepes! Documentele o confirma!

Un document cu adevarat istoric!

"In ziua de azi, lumea foloseste cu prea multa lejeritate termeni ca "stramos" si "urmas". In sens strict genealogic, stramosul Printului Charles nu e Vlad Tepes, ci fratele sau, Vlad Calugarul. Insa, da, Vlad Tepes e in mod cert un unchi stravechi al lui Charles", imi confirma, fara tagada, pasionatul genealogist olandez. Mi-a trimis si genealogia clara, cu descendenta Reginei Elisabeta a II-a si a Printului Charles din Vlad Dracul, prin fiul sau, Vlad al III-lea Calugarul, fratele vitreg, de tata, al lui Vlad Tepes. De la mijlocul secolului al XV-lea si pana la inceputul secolului al XVII-lea, vreme de cinci generatii, stramosii contesei Claudine Rhedey din Transilvania si, deci, si ai Printului Charles, au fost nobili munteni, voievozi si inalti dregatori din neamul Basarabilor.
Arborele genealogic pe care mi l-a oferit Leo van de Pas e confirmat si de o importanta lucrare aparuta in Anglia in 1982, la scurt timp dupa nasterea Printului William, fiul lui Charles si al Dianei, urmatorul la coroana britanica pe linie succesorala, dupa Printul de Wales. "Alteta Sa: stramosii tanarului print" ("Royal Highness: Ancestry of the Royal Child", in original), se cheama cartea semnata de Sir Iain Moncreiffe of that Ilk, un nume de referinta in domeniile genealogiei si heraldicii. Sir Iain a scris, practic, o carte-cadou la nasterea Printului William. Ca un dar am simtit-o, la randu-mi, si eu, cand, in preajma Craciunului, am primit din Statele Unite ale Americii un exemplar al cartii lui Sir Iain Moncreiffe of that Ilk. O carte impresionanta, mare cat un album, care trece in revista stramosii casei regale britanice, din antichitate, de la persi si babilonieni, pana la romani, rusi, italieni sau maghiari. Am rasfoit-o indelung, fara graba. Genealogia romaneasca o stiam deja de la Leo van de Pas. Voiam doar sa vad cu ochii mei, scris negru pe alb, de catre un mare specialist britanic, faptul ca Printul Charles are sange din neamul Basarabilor. Voiam sa vad cu ochii mei crenguta aceea stramoseasca ce lega, la inceput de secol XVII, nobilimea maghiara din Transilvania de voievozii Tarii Romanesti. Crenguta aceea care disparea suspect din genealogiile realizate de cercetatorii maghiari si pe care numai sinceritatea si nobletea Printului Charles au scos-o la lumina, aducand-o la cunostinta tuturor: mostenitorul tronului britanic e, intr-adevar, ruda cu Vlad Tepes! Nu e nici o gluma. Cartea scrisa de Sir Iain Moncreiffe of that Ilk mi-o confirma. Paginile 100-102 din cartea sa stau marturie. Ba mai mult: prin intermediul doamnei Chiajna, sotia lui Mircea Ciobanu Basarab, descendenta Printului Charles duce direct si spre Stefan cel Mare si inaintasii sai, pana la Bogdan I Voievod. (Istoria Romaniei ar trebui recitita cu alti ochi.)

Zamfira si iubirile ei

Istoricul clujean Tudor Salagean, specialist in istoria medievala a Transilvaniei si autor al unor lucrari referitoare la radacinile ardelene ale familiei regale britanice, sustine si el genealogia lui Iain Moncreiffe of that Ilk, despre care imi vorbise Leo van de Pas. "Intr-adevar, personajele care fac legatura dintre Basarabi si nobilimea ardeleana apar la sfarsit de secol XVI, in jurul anului 1600. Este vorba, in special, de logofatul Ivan Norocea si de fiica sa Zamfira, cea care va deveni, mai tarziu, sotia lui Peter Racz de Galgo. Mama Zamfirei era nimeni alta decat Stanca Basarab, fiica domnitorului muntean Mircea Ciobanu si a cunoscutei doamne Chiajna", imi explica istoricul clujean. Ivan Norocea, tatal Zamfirei, a fost inalt dregator muntean, apoi ambasador al Transilvaniei. A pribegit ani de zile prin Ardeal, dupa ce si-a pierdut functia din Tara Romaneasca, si a fost considerat de istorici una dintre cele mai spectaculoase figuri politice din secolul al XVI-lea. Ivan Norocea i-a slujit pe doi dintre marii conducatori ai vremii, pe Sigismund Bathory si pe Mihai Viteazul, iar influenta sa in Transilvania se va dovedi decisiva in stabilirea legaturilor de familie dintre nobilimea munteana si cea ardeleana. Caci, prin casatoria Zamfirei cu marele ambasador al Transilvaniei la Inalta Poarta, Peter Racz de Galgo, Zamfira este cea care duce sangele Basarabilor munteni in spectaculoasa increngatura de relatii la capatul careia se gaseste azi Printul Charles.
Zamfira este ea insasi un personaj spectaculos. Istoricii vorbesc despre o poveste de dragoste intre ea si Mihai Viteazul. Fiorul iubirii s-a stins insa repede, cand voievodul, un mare cuceritor de inimi al vremii sale, s-a indragostit iremediabil de cealalta fiica a lui Ivan Norocea, sora Zamfirei, Velica, cea de care nu se va mai desparti pana la moarte si pe care o va numi el insusi "stapana prin iubire a Ardealului". "Ivan Norocea si Zamfira sunt personaje aparte. Ei sunt cu atat mai interesanti pentru noi cu cat, prin casatoria Zamfirei cu Peter Racz de Galgo, intram si in genealogia de la care se revendica familia marelui memorandist Ion Ratiu, care e, la randu-i, stramoasa a familiei regale a lui Charles", spune Tudor Salagean.

Claudine Rhedey si Ardealul regal

Opt generatii dupa Zamfira se naste, la 1812, Claudine Rhedey, care mosteneste sangele albastru al catorva dintre cele mai sonore familii nobiliare din Transilvania: Racz de Galgo, Kuun de Osdola, Kendeffy de Malomviz, Inczedy de Nagy-Varad si Rhedey de Kis-Rhede, care s-au inrudit de-a lungul timpului prin casatorii succesive. (Multi dintre nobilii maghiari ardeleni au nume cu radacini romanesti: Racz (Ratiu), Kendeffy (Cande). Mai mult ca sigur ca e vorba de cnezi locali (cum e cazul lui Cande) care s-au maghiarizat in perioada dominatiei unguresti asupra Ardealului, pentru a obtine avantaje politice. - n. red.) Dupa Zamfira, Claudine reprezinta al doilea punct de inflexiune al genealogiei Printului Charles. Daca Zamfira a legat sangele nobil romanesc de cel unguresc, superba Claudine a dus legatura mai departe, mai intai in familia imperiala germana, iar de acolo in cea regala britanica, dupa casatoria fiului sau Franz, duce de Teck, cu Printesa Mary Adelaide de Cambridge. Povestea dramatica a Claudinei, una dintre cele mai frumoase femei ale timpului sau, pe care viitoarea regina Mary, consoarta regelui George al V-lea si bunica a reginei Elisabeta a II-a, a cultivat-o cu religiozitate in familie, il va face, peste ani, pe Printul Charles sa se apropie tot mai tare de Transilvania, locul acela mitic in care, la Sangiorgiul de Padure, isi doarme somnul de veci Claudine. Locul acela in care, in preajma lui 1600, a inmugurit "crenguta" ce duce de la Basarab I Voievod si pana la Printul Charles.




Transilvania - O declaratie de iubire

Nici un strain nu a vorbit vreodata atat de mult si de bine despre Romania si nici o mare personalitate contemporana nu a dovedit atata tenacitate in sustinerea unor valori romanesti. Desi a vizitat prima oara tara noastra abia in 1997, devenind un obisnuit al evadarilor in Transilvania dupa 2004, Printul Charles, mostenitorul tronului Marii Britanii, este ambasadorul cel mai fervent, nu doar al frumusetilor Ardealului, de care este absolut fascinat, ci si al traditiilor, al patrimoniului si al comorilor naturale ale tarii noastre.

Anii '80: protest impotriva demolarii satelor

A vorbit deschis, pentru prima oara, despre Romania si despre legaturile sale de suflet cu Ardealul, candva, pe la finele anilor '80, cand Ceausescu era in plin avant de "sistematizare" a satelor si oraselor Romaniei si nimic nu parea sa mai poata sta in calea ambitiilor sale megalomanice. Sate intregi, cladiri cu istorie de sute de ani si biserici de mare valoare patrimoniala cadeau unele dupa altele, sub sarja nemiloasa a buldozerelor. "E incalificabil ce se intampla in Romania!", spunea atunci, raspicat, Printul Charles. "Nu se poate ca biserici vechi sa fie demolate, e o crima la adresa istoriei poporului roman sa faci asa ceva. Am eu insumi o ruda, stra-strabunica Reginei Elisabeta, care e ingropata intr-o biserica din Transilvania. Nu-mi pot imagina ca acea biserica ar putea fi si ea distrusa, cum au fost distruse atatea altele", a spus mostenitorul coroanei britanice. Dar dictatorul nu avea sa mai reziste mult. Evenimentele din decembrie 1989 au venit curand dupa semnalul de indignare transmis de Print de la Londra. In 1997, printul Charles vine pentru prima oara in Romania, fiind, pur si simplu, uimit de frumusetea sa nespusa...
"Inca de la prima mea vizita in Transilvania, in 1997, am fost fascinat de aceasta parte magica a lumii. Transilvania este un loc de o frumusete extraordinara si de o bogatie culturala deosebita. Daca aceste locuri ar disparea, n-ar fi o tragedie doar pentru oamenii din Transilvania, ci si o pierdere pentru intreaga umanitate. Frumusetea extraordinara a peisajului, natura neprihanita, satele, bisericile, toata aceasta atmosfera deosebita pe care o gasesti in Romania este tot mai rara in zilele noastre in lume", spunea Alteta Sa Regala. E cucerit de localitatile sasesti din Ardeal, astfel ca, din 2000, devine unul dintre cei mai importanti sustinatori ai proiectelor de restaurare a satelor vechi derulate de Fundatia "Mihai Eminescu Trust". Timp de cinci ani, joaca numeroase meciuri demonstrative de polo, ca sa stranga bani pentru fundatia intrata sub patronajul Altetei Sale.

2002: militant de frunte anti-Dracula Park

In 2002, cand vine din nou in Romania ca sa vada cetatea Sighisoarei, printul Charles e deja unul dintre cei mai vocali inamici ai amplasarii in Ardeal a proiectului Dracula Park, enormitatea nascocita de guvernul PSD, aflat la guvernare in acea vreme. Ia personal legatura cu presedintele Ion Iliescu si nu se lasa pana nu primeste promisiunea relocarii proiectului din Ardeal. O mare victorie pentru Print si o mare victorie pentru Romania!

2006: casa din Viscri

In 2004, il gasim pe Print in Maramures, la Manastirea Barsana, la Breb, la biserica din Poienile Izei sau in Budesti, pentru ca in 2006 sa revina la Viscri si sa se declare uimit de schimbarea fantastica survenita in cei 4 ani de la precedenta sa vizita. Atunci simte ca in satul acela pestrit, parasit de sasi, isi va petrece pe viitor vacantele si clipele de relaxare. Isi cumpara o casa chiar acolo, la numarul 163, si e decis sa puna umarul la renasterea asezarii. Si-a luat o casa simpla, traditionala, cu pivnita dedesubt si cu fantana in curte, cu cativa peri si cu cuptor de paine. A pus-o la rand cu treaba buna, iar acum, casa e o adevarata bijuterie de traditie arhitecturala si bun gust cu staif regal. De atunci, nu e an ca Printul Charles sa nu-si faca drum prin Romania. Iar interventiile sale pentru promovarea valorilor si frumusetilor Transilvaniei au ajuns la ordinea zilei.

2008: Sangeorgiul de Padure

In 2008, isi reafirma legatura sa speciala cu Ardealul, despre care vorbise pentru prima oara cu 20 de ani in urma. "Transilvania este probabil in sangele meu", le spune Printul celor care il insoteau intr-o noua vizita a sa, in Ardeal. De data aceasta, viziteaza Saschizul, iar de acolo se abate din drum pentru a trece prin Sangiorgiul de Padure, pentru a depune un buchet de flori si pentru a se reculege la mormantul Claudinei Rhedey, stra-strabunica Reginei Elisabeta. Dar nu doar interesul de familie il trage spre Romania, puncteaza ferm Printul Charles, explicand deschis temele care vor deveni de atunci incolo laitmotivul actiunilor si luarilor sale de pozitie: protejarea naturii si a valorilor de patrimoniu, ca si incurajarea agriculturii sanatoase, organice. Degusta cu pofta din produsele producatorilor mureseni si remarca in mod special pastrama de miel cu mamaliguta, mierea, siropul de rabarba si diversele soiuri de branzeturi. Se plimba printre sateni, vorbeste cu ei, ii intreaba de ale gospodariei, cum li s-a facut recolta, cate animale au in batatura, cum se fac dulceturile acelea minunate, de-ti lasa gura apa dupa ele, cum se tes covoarele traditionale pe care le-a luat cu el in Anglia si care fura ochii pretentiosilor sai oaspeti. Nu e detaliu de autenticitate si traditie din Ardeal care sa scape curiozitatii Printului!

2009: in sprijinul agriculturii bio din Ardeal

In mai 2009, Printul de Wales revine in Saschiz, unde inaugureaza un centru de procesare a produselor bio, amenajat in fostul hambar al unei case. Vorbeste iarasi la superlativ despre Transilvania. "Transilvania este o comoara agricola, deoarece combina o fauna salbatica bogata, cu alimente naturale si de calitate, produse de locuitorii zonei. Cred cu tarie ca Transilvania poate da un exemplu intregii lumi, cu privire la productia ecologica de alimente sanatoase". "Din nefericire, presiunile dezvoltarii submineaza adesea integritatea ecologica a unei zone si a fragilei sale economii. Prin urmare, sistemele de productie de mici dimensiuni sa fie pretuite si protejate, pentru ca ele constituie, de fapt, un raspuns practic la criza economica si de mediu globala pe care o are de infruntat lumea azi. Ar fi o tragedie de proportii inimaginabile ca un asemenea sistem unic, impreuna cu biodiversitatea sa - paduri, locuri, traditiile culturale sau populare -, sa se piarda, tocmai in momentul in care lumea incepe sa-si dea seama ce importante si valoroase sunt ecosistemele sale pentru umanitate", mai spune Printul Charles. "Simpla transformare a hambarului traditional al unei case va permite acum producatorilor locali sa-si vanda produsele pe scara mai larga, indeplinind, totodata, conditiile de igiena si securitate alimentara stabilite de Uniunea Europeana". Tot in 2009, Printul Charles se intalneste cu premierul Emil Boc, caruia ii promite ca va face lobby pentru promovarea Romaniei ca obiectiv turistic in Regatul Unit al Marii Britanii si isi ofera expertiza in infiintarea unor parcuri naturale dupa modelul celor din Marea Britanie.

2011: ambasador turistic al Romaniei

In octombrie 2010, Printul Charles, care intre timp detine trei proprietati in Romania, doua in judetul Brasov, si una in Valea Zalanului, din judetul Covasna, lauda tara noastra intr-un spot video prezentat pe site-ul Institutului Cultural Roman de la New York. Interventia sa e parte din campania "Transilvania - mostenire si viitor", organizata de Fundatia "Mihai Eminescu" pentru promovarea patrimoniului romanesc, in colaborare cu Ambasada Romaniei de la Washington, Institutul Cultural Roman de la New York si Ministerul Turismului din Romania. Cu acelasi prilej, mostenitorul Coroanei britanice apare si in filmul documentar "Wild Carpathia", vorbind cu nespus drag despre tara noastra: "Iubesc la Romania vesnicia ei. Un lucru atat de remarcabil! Este aproape ca in povestile copilariei. Oamenii de aici isi doresc acest sentiment de apartenenta la tinuturile lor. Trebuie sa redescoperim aceste trairi, sa ne reintoarcem la ele, iar eu vreau sa ma asigur ca modul lor de viata va dainui", spune Printul Charles.
Tocmai pentru a intari rolul sau de promotor al imaginii turistice a Romaniei in lume, Printul Charles a invitat-o la Londra, la resedinta sa, Clarence House, pe Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania, la mijlocul lunii noiembrie. La cateva zile dupa intalnire, influentul ziar britanic "The Telegraph" ii atribuia Printului Charles un rol-cheie in salvarea padurilor romanesti. La randul sau, Elena Udrea avea sa declare dupa intalnirea cu Printul ca acesta "a facut pentru Romania mai mult decat multi romani, iar entuziasmul sau fata de tara noastra a fost o inspiratie". Nici presedintele Traian Basescu nu a ratat prilejul de a-i multumi Printului Charles pentru ajutorul constant acordat turismului si promovarii Romaniei. Un gest de normalitate fata de un om care, ca nimeni altul, si-a pus, de ani de zile, tot sarmul, toata priceperea si toata credibilitatea pentru sustinerea valorilor Romaniei.

Pagini realizate de