Puterea rugaciunii

Cititor Formula AS
"Sfantul sufletului meu"

Mie imi place sa cred ca Sfantul Nectarie m-a gasit el pe mine si nu eu pe el. Ma aflam intr-o perioada urata a vietii mele, eram disperata, nu stiam incotro sa ma indrept, ce sa fac. Eram terminata psihic, facusem o depresie grava, slabisem vreo 10 kilograme, nu ma mai puteam concentra pe absolut nimic, numai la suferinta mea ma gandeam. Nu gaseam absolut nici o rezolvare, plangeam incontinuu, ce mai, eram o epava. Si, intr-o zi, nu stiu de unde mi-am amintit ca mama imi vorbise candva de un anume Sfant. Si apoi mi-am amintit ca avea si un acatist al acestui Sfant si ca el era grabnic ajutator si ca nu te trece cu vederea, oricine ai fi. Apoi, mi-am dat seama ca este vorba despre acelasi Sfant despre care citesc destul de des in ziarul meu de suflet, "Formula AS". Era, desigur, vorba despre Sfantul Nectarie. Mi-am zis ca trebuie neaparat sa fac rost de Acatistul sau, insa mi-a luat destul de mult timp. Am tot amanat, pana cand, intr-o zi, la Mitropolie fiind, l-am cumparat, stiind ca a doua zi voi pleca din oras si ca voi avea timp sa-l citesc in liniste. Ce sa va zic, mi-a schimbat viata! Inca din prima zi de cand am inceput sa-l citesc, m-a linistit, m-am simtit mai calma si mi-am recapatat puterea de concentrare. Nu-mi venea sa cred, de fapt nu realizam de ce sunt asa de calma. Am citit Acatistul si il citesc si acum in fiecare zi, desi a trecut o luna si ceva. M-a ajutat enorm de mult acest Sfant. Am cumparat si Paraclisul, pe care il citesc impreuna cu Acatistul, in fiecare zi, mi-am cumparat si Acatistul Sfintei Maici Grabnica ajutatoare. Sfantul Nectarie a reusit sa ma scoata incet-incet din prapastie si, desi inca ma lupt cu depresia, cred ca voi reusi in cele din urma sa o birui. Am momente cand ma gandesc ca poate rugaciunea mea este insignifianta, dar Sfantul imi arata ca nu este asa. Intr-o seara, de pilda, ma gandeam ca tare mi-as dori sa ajung si eu la moastele lui, si regretam ca nu se gasesc si in Iasi, orasul in care traiesc. Imediat dupa ce m-am gandit la asta, am intrat pe o pagina de internet, unde chiar asta scria: ca moastele Sfantului Nectarie se gasesc si in Iasi la biserica din cartierul Alexandru. M-am dus acolo in urmatoarele zile si de atunci ma duc cand pot, nu conteaza in ce zi, si ma rog. Imi dau lacrimile de fiecare data cand ma rog la Sfant. Pur si simplu ma emotioneaza atat de tare, incat plang fara sa vreau si apoi ma cuprinde o stare de liniste. Sfantul Nectarie m-a ajutat si ma ajuta in continuare. Este Sfantul meu de suflet si are grija de mine. Ii multumesc extraordinar de mult. Cautati-l si voi si o sa va ajute. Slava Domnului, Sfantului Nectarie si Maicii Domnului!
MIHAELA SAMSON

"Mi-am botezat copilul cu numele lui"

Dragi cititori ai revistei "Formula AS", a sosit, in sfarsit, momentul mult asteptat, cand le pot relata si altora despre inca o minune savarsita de Sfantul Nectarie din Eghina in viata unui neinsemnat crestin, cum sunt eu.
Dupa nasterea primului copil (pentru a carui sanatate m-am rugat tot Sfantului Nectarie), mi-am dorit nespus de mult sa mai pot aduce pe lume un prunc sanatos. A urmat o sarcina care a esuat, dar la scurt timp, am aflat ca am ramas din nou insarcinata. Inca de la inceput, am avut o apasare in suflet, spaima surda ca as putea pierde din nou copilul. Primele trei luni au trecut cu bine. La finalul celei de a treia, a venit insa o lovitura grea. Am suferit o hemoragie foarte puternica, doctorii anuntandu-ma ca am un hematom extrem de mare, langa placenta, iar sansele de a pastra copilasul sunt rezervate. Va dati seama ce a urmat in sufletul meu si al sotului meu. Cand vezi la ecograf un copilas in miniatura, cu toate organele formate, cum te poti, oare, resemna cu gandul ca ar putea muri, ca ar inceta sa mai existe in viata ta? Au urmat zile, saptamani de cosmar sufletesc. Bineinteles, primul lucru a fost sa incep a ma ruga intens Sfantului Nectarie, care stiam ca e vindecator minunat de boli, dar si ca ajuta femeile insarcinate. M-am rugat, desigur, si Maicutei Domnului si Bunului Dumnezeu sa ma ajute sa duc sarcina pana la capat, dar foarte mult mi-am indreptat ruga catre Sfantul Nectarie. Pe parcursul sarcinii, au mai fost cateva episoade, cand am fost suspecta de infectii virale extrem de periculoase pentru copilul nenascut. De fiecare data, nu am incetat sa citesc Acatistul Sfantului Nectarie, desi nu erau semne ca situatia mea s-ar fi indreptat. Eu, pacatoasa, asteptam sa vad petrecandu-se minunea peste noapte, asa cum citisem ca poate face Sfantul, cand este rugat. Credinta mea cand slabea, cand revenea, dar nu incetam sa ma rog. Si n-a fost in zadar! La inceputul celui de al treilea trimestru de sarcina, am primit vestea ca hematomul nu mai este vizibil la ecograf. Pur si simplu nu mai exista! Nu se micsorase si nici nu se eliminase, asa cum ar fi fost de asteptat, ci deodata, a disparut. Bucuria si recunostinta mea au fost teribile, si am avut imboldul sa va scriu atunci, imediat, dar, din superstitie, am asteptat ca Binele sa se intample si abia apoi sa scriu despre el, sa astern in scris povestea mea si a micutului Nectarie, dupa ce se va fi nascut sanatos. Slava Domnului, minunea s-a intamplat! Acum pruncul meu are doua saptamani de viata si nu incetez a ma minuna, privindu-l langa mine. Doctorii mi-au spus ca voi avea nevoie de foarte mult noroc, ca sa duc sarcina la bun sfarsit. Eu voi spune oricui ca nu de noroc am avut nevoie, ci de ajutorul unui Sfant deosebit, care nu a lasat sa se stinga viata unui prunc nevinovat, ci l-a salvat in mod uimitor, in ciuda pacatelor mele.
Si inca o fapta minunata, prin care Sfantul Nectarie si-a aratat puterea. Nasterea primului copil a fost de-a dreptul traumatizanta, cu o durata foarte mare si cu dureri cumplite. De data aceasta, stiind ca Sfantul are darul de a usura durerile nasterii cand mamele il cheama in ajutor, m-am rugat din suflet sa nu ma lase sa mai trec printr-o nastere asa de grea ca prima. Ei bine, cea de a doua nastere a fost mult mai usoara. Dupa 3-4 ore de travaliu, cu mult mai suportabil si incomparabil mai scurt decat primul, am nascut minunea de copil pe care l-am botezat Nectarie. Nu se putea altfel! Copilul poarta numele Sfantului care l-a ocrotit si care, sunt sigura, il va ocroti si de acum inainte.
Cu drag si recunostinta,
TEODORA din Germania

"Dumnezeu exista!"

Desi ma rugam in fiecare seara si mai mergeam cateodata la biserica, am descoperit puterea rugaciunii prin intermediul revistei dvs., la care era abonata mama mea. Nu stiam de existenta acatistelor si de puterea lor nemarginita, pana cand nu am citit marturii ale cititorilor de la rubrica "Spiritualitate". Eram foarte emotionata cand citeam povestile celor implicati si parca traiam alaturi de ei bucuria implinirii acelor minuni. Primul acatist pe care l-am citit a fost Acatistul Maicii Domnului, Bucuria tuturor celor necajiti. Nici nu terminasem de citit de 40 de ori, ca minunea pe care o asteptam s-a si implinit. Apoi am inceput sa citesc si alte acatiste: Acatistul Sfantului Mina, Acatistul Sfantului Nectarie, Acatistul Sfintei Xenia, Acatistul Maicii Domnului Grabnica Ajutatoare si Acatistul Maicii Domnului Bucurie Neasteptata. Toate acestea m-au ajutat enorm! Sfantul Nectarie l-a ajutat pe sotul meu sa isi gaseasca un serviciu foarte bun, pentru care a dat examen chiar in ziua cand s-a nascut baietelul nostru. De asemenea, cand am avut probleme de sanatate, m-a ajutat sa iau un examen foarte important. Prezenta Maicii Domnului am simtit-o mereu in viata mea, ori de cate ori i-am cerut sprijinul. Mesajul pe care vreau sa il transmit cititorilor este ca Dumnezeu ne ajuta de fiecare data cand avem nevoie. Pot spune cu mana pe inima ca Dumnezeu exista, iar acatistele si rugaciunile reprezinta o punte de legatura intre om si divinitate. Ii multumesc din suflet Bunului Dumnezeu pentru tot si sper ca ii voi putea multumi toata viata. Va multumesc si dvs. ca existati si va doresc sa aveti parte de tot ce este mai bun.
CRISTINA VATAVU

Reproduceri dupa icoane de la Schitul Ghelari