Romania si Ungaria: lectiile crizei

Ciprian Rus
Cifrele macroeconomice sunt reci, chiar si atunci cand suna bine.

Nu tin de cald iarna si nu tin de foame cand e gol frigiderul. Descriu un "mai bine" general, care nu te ajuta cu nimic, cand tie unuia tocmai ti-e rau, sau un "mai rau", iarasi general, pe care avem mereu tentatia sa il ignoram, atunci cand noua ne e bine-mersi. Nu e mare filosofie. Orice expert in jonglarea cu cifre stie lucrurile astea. Si totusi, intr-un moment de criza globala profunda, cand o pala de vant de la New York devine tsunami in Japonia, cand China, marea vedeta economica a lumii, sta cu ochii carpiti de somn pe bursele europene sau cand niste manifestatii la Atena risca sa ingroape Italia, aceste cifre si analizele asociate lor, interpretari ale maestrilor in riscul suveran, cei care dicteaza dobanzile imprumuturilor, fara de care nu mai merg acum in lume mai mult de o mana de state, intr-un astfel de moment, aceste cifre reci dau azi tocmai temperatura exacta a realitatii zilei de maine.
13 ianuarie, ziua intai a protestelor din Piata Universitatii, a inceput tocmai cu o astfel de analiza "macro", realizata de reputata agentie de presa Reuters, binecunoscuta pentru rigoarea expertizei sale economice. Analiza, preluata in Marea Britanie de nu mai putin prestigiosul "The Guardian", dar si in Romania, de cateva publicatii, a fost, desigur, trecuta cu vederea. Fumigenele de la Universitate au ascuns, insa, o realitate la fel de relevanta precum cea care a dus la acumularile de nemultumire ale populatiei. "Romania ar putea da lectii Ungariei in ceea ce priveste derularea acordului cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, lucru care i-ar putea supara pe maghiari, care intotdeauna s-au considerat superiori vecinilor lor de la Est. Prin respectarea termenilor programului cu institutiile internationale, autoritatile de la Bucuresti au reusit sa repuna economia pe crestere", suna aceasta realitate, in opinia analistilor independenti de la Reuters. O analiza care evidentiaza cum sta Romania fata de Ungaria, in vertijul crizei, si care demonstreaza, pana la urma, sensul si rostul masurilor nepopulare pe care guvernul Boc s-a incapatanat sa le promoveze, in ciuda caderii constante in sondaje. Reuters aminteste in analiza sa comparativa ca, in 2010, premierul maghiar Viktor Orban, proaspat revenit la putere, a trantit in nas usa oficialilor FMI, preferand o strategie economica bazata pe majorarea taxelor aplicate bancilor si marilor companii cu actionariat strain si reducerea acestora pentru companiile mici, in majoritatea lor detinute de maghiari. Coroborate cu alte cateva legi care au iritat Bruxelles-ul, aceste masuri au dus la retrogradarea ratingului Ungariei de catre agentiile de evaluare financiara, in categoria "junk". Pe de alta parte, arata Reuters, agentiile de rating Moody's si Fitch au imbunatatit calificativul Romaniei, iar economia va creste peste nivelul inregistrat de majoritatea statelor din regiune, in vreme ce pe Ungaria o asteapta din nou recesiunea. De asemenea, leul a pierdut doar 2,5% in fata euro in ultimele 6 luni, in vreme ce forintul s-a depreciat cu 14,2%.
"Toate acestea s-au realizat insa cu un pret mare. Guvernul condus de Emil Boc s-a confruntat cu tulburari politice ani la rand si masurile de austeritate l-au facut atat de nepopular, incat este posibil sa nu supravietuiasca alegerilor de la finele acestui an", anticipau, cu precizie chirurgicala, analistii Reuters, escaladarea recentei nemultumiri pe strazile Bucurestiului. Dincolo, la Budapesta, fortat de realitate, Viktor Orban a renuntat la abordarea conflictuala in relatia cu creditorii internationali si a cerut un nou acord. "FMI a fost destul de inflexibil in relatia cu Romania si va fi si mai putin flexibil in cazul Ungariei", a declarat pentru Reuters, Nicholas Spiro, economist specializat in risc suveran, subliniind costul derapajelor de la responsabilitate si riscul subminarii stabilitatii politice. In vacarmul de la Bucuresti, analiza Reuters nu s-a facut auzita. Dar lectia dura a Ungariei, o tara in care se striga cu disperare "Afara din UE!", in aceste zile, e valabila pentru oricine isi imagineaza ca o tara poate fi scoasa din criza cu slogane si fumigene. Posibil ca datele macroeconomice din analizele Reuters sa nu tina de foame, dar populismul de tip Viktor Orban, atat de la moda zilele acestea si la noi, tine cu atat mai putin.