SILVIU VINTELER - "Cuvintele "asociatie" si "grup" sunt parolele de intrare in safe-urile UE, unde zac miliardele nefolosite de tara noastra"

Ion Longin Popescu
Primarul comunei Noslac, judetul Alba

La 60 de kilometri de Alba Iulia, dupa ce treci de Aiud si Ocna Mures, pe malul stang al Muresului, se afla Noslac, o comuna bogata, de podis, in care locuiesc romani si maghiari. In centrul asezarii, ca si in satele marginase, cu nume luate parca din manuale medievale (Gabud, Captalan, Copand), te intampina un aer de asezare romantica, in care antichitatea daco-romana, trecutul medieval, prezentul si viitorul "se-ngana si-si raspund", cum ar spune poetul. Atestata documentar la anul 1300, comuna este pentru multi un exemplu de dezvoltare rurala in sens european, unde fondurile UE si-au gasit rostul si au dat roade, proiectele au prins viata pe teren, nu doar pe hartie, iar mentalitatea "s-a urbanizat", in sensul bun al cuvantului. Daca ar fi dupa mine, m-as muta la Noslac de maine, mai ales ca la Gabud a fost pus in opera un sfant metoc (filiala) al manastirii Oasa, un adevarat taram bucolic de... munci si zile, dar si de pilduitoare rugaciune. Mai exista un motiv pentru care m-as muta la Noslac: simpatia fata de primarie, fata de primar, viceprimar si consilieri. Acesti oameni, intre care se detaseaza primarul Silviu Vinteler, un absolvent cu masterat al scolii de primari, spera ca vor ajunge sa conduca localitatea inca un "sezon", al patrulea, deoarece fac parte, prin faptele lor, din categoria gospodarilor "condamnati" sa fie realesi.

"Oamenii din sat ma stiu de cand imi taram ghiozdanul cu carti si caiete prin colbul ulitelor"

- Cand un tanar satean este ales, intr-o competitie corecta, cu 60, pana la 80 la suta din voturi, si nu o data, ci de trei ori, ajungi sa te intrebi daca nu cumva este vorba de o... hipnoza colectiva la mijloc. Despre ce vorbim, domnule primar?

- Despre oameni si fapte care sfintesc locul. Sunt nascut in aceasta comuna, toate vacantele le-am petrecut pe ogoarele satului si la balurile de sambata seara, de la caminul cultural. Lumea ma stie de cand imi taram ghiozdanul cu carti si caiete prin colbul ulitelor si de cand am imbracat intaiul costum de haine, ca student la Drept in Cluj-Napoca si apoi ca masterand la Facultatea de administratie publica din Sibiu. Din anul 2000 sunt primar si am de gand sa candidez din nou, pentru a patra oara. In asta m-am specializat, asta vreau sa fac. Pana cand imi va zice comuna "stop, mai lasa si pe altii". Deocamdata, cred ca sunt departe de acel moment, deoarece am lucruri incepute si cei mai multi consateni asteapta sa le vada terminate. Am familie, am doua fiice (averea mea cea mai mare), dar m-am insurat si cu primaria. Mi-am zis ca, daca sunt fiu al satului, atunci sa am un sat ca-n inima Europei, dar cu specific romanesc, cu o identitate locala inconfundabila. Am avut noroc. Norocul unei echipe bune: viceprimarul Szylagyi Arpad, secretara Virginia Vaidasigan si cei 11 consilieri locali.

- Ati ajuns primar la 29 de ani, si probabil satenii se intrebau daca veti rezista macar un mandat. Pana la urma, scoala de administratie s-a dovedit salvatoare, a dat Noslacului un profesionist. Care sunt principalele proiecte puse in practica din 2000 pana azi?

- Pentru mine, intr-adevar, a fost un noroc sa ma intorc in satul natal cu o diploma de primar in buzunar. Mi-am invins emotiile inceputului si am intrat direct in paine, cum se spune, in functie de urgente. Astfel, prin proiecte care s-au intins chiar pe trei mandate, am introdus apa curenta si gaz metan. Investitiile totale de bani europeni, incepand cu anul 2000, au fost in jur de 10 milioane de euro. In prezent, suntem in faza de licitatie pentru canalizarea generala.

"Dupa 2014, cine nu va fi asociat nu va avea nici o sansa de finantare de la UE"

- Noslacul este invidiat de multe comunitati de pe Valea Muresului. Care-i secretul reusitei dvs.?

- Asocierea. As putea spune ca am reusit un proiect revolutionar, intitulat "Pe Mures si pe Tarnave", care presupune asocierea a 11 comune din zona, in cadrul unui Grup de Actiune Locala (GAL) si al parteneriatului cu Consiliul judetean, prin care se vor derula fonduri europene de 2.700.000 de euro, destinate micilor firme, IMM-urilor, societatilor agricole etc. A fost destul de greu sa-i convingem pe unii primari sa se asocieze proiectului, dar cand au vazut cati bani vor ajunge in comunitatile noastre, pentru incurajarea micilor afaceri industriale si agricole, au semnat. Incepand cu acest an, vom fi obligati sa absorbim toti acesti bani. Astfel de asociatii sunt, de fapt, vehiculele prin care Romania va accesa banii europeni, incepand cu anul 2014. Cine nu va fi asociat nu va avea nici o sansa de finantare de la UE; noi suntem printre primii din tara care au facut pasul cel mare din punct de vedere psihologic. De notat ca printre membrii grupului nostru sunt si oameni de afaceri locali, nu numai primarii. Noi, practic, intermediem si punem la dispozitia solicitantilor intreaga documentatie, simplificand mult demersurile si accesul la bani.

- Ce rol vor juca, de fapt, aceste asociatii zonale, in viitorul apropiat?

- La nivelul intregii tari, sunt deja 80 de astfel de GAL-uri, dar ar trebui sa fie mult mai multe. Ca sa ne dam seama cum vor functiona, va dau un exemplu: sa zicem ca actionarii sau patronul unei fabricute de cascaval, cu zece angajati, doresc sa se extinda, sa-si diversifice productia. Vin la expertii GAL si prezinta un proiect simplu. Acestia studiaza propunerea, fac consultanta, apoi trimit proiectul spre finantare, cu o recomandare. In acest fel, fondurile sunt coborate la nivel local, banii sunt atrasi mai usor, iar birocratia este in mare parte eliminata. Practic, cuvintele "asociatie" si "grup" vor deveni curand, daca nu chiar sunt de pe acum, parolele de intrare in safe-urile UE, unde zac miliardele nefolosite de tara noastra.

"UE nu ne da bani ca sa transformam satele in orase, ci sa le lasam asa cum sunt, dar cu toate facilitatile vietii moderne"

- Cum se va desfasura campania dvs. electorala din iunie viitor?

- N-am timp de campanie electorala, de discutii inutile in adunari publice, de mers din poarta-n poarta. Eu n-am sa spun nimic, decat ca voi candida. Lumea stie ce am facut, ce mai e de facut si cine este capabil sa duca la indeplinire proiectele incepute. Cu 17% maghiari, colegul meu, Szylagyi Arpad, ma va insoti pentru a pastra echipa, in rest, nu sunt multe promisiuni de facut.

- Cum vedeti Noslacul dupa terminarea celui de al patrulea mandat de primar, adica in 2016?

- Am mai spus-o si in alte imprejurari: comunele nu pot sa se dezvolte decat impreuna cu zona in care se afla si impreuna cu orasele apropiate. Daca agricultura nu ofera locuri de munca prin micile ei unitati industriale, prin asociatii si, eventual, prin fermele de semi-subzistenta, inseamna ca am esuat, ca Grupul de Actiune Locala nu si-a facut treaba. La Noslac nu va fi cazul, intrucat Grupul va mijloci sume mari, va ajuta la crearea multor locuri de munca, va incerca sa stopeze exodul la oras sau in strainatate. Suntem la concurenta cu zona Sebes-Alba, unde au fost create multe oportunitati in ultimii ani.

- La Noslac poti avea tot confortul urban si, in plus, un mediu curat. Se vorbeste ca doriti sa va declarati oras. Este adevarat?

- Nu. Daca tot avem confortul orasului, dar pe deasupra suntem blagosloviti cu aer curat, liniste, tihna, munca in aer liber, la camp sau la pasune, de ce mai avem nevoie de o declaratie formala ca suntem oras? Ca sa platim taxe mai mari? Ca sa ne laudam asa, ca cine suntem noi? Ca sa pierdem banii europeni destinati dezvoltarii rurale? Caci, trebuie sa fim bine intelesi: UE nu ne da bani ca sa transformam satele in orase, ci sa le lasam asa cum sunt, dar cu toate facilitatile vietii moderne. S-a gresit mult cand s-au declarat orase asezari cu 5000-6000 de locuitori, ca sa se schimbe statisticile, sa nu mai fie vazuta Romania ca o tara eminamente rurala. Asta a fost o mentalitate de tip comunist, pe care multi o regreta in zilele noastre. Uitati-va la Ocna Mures. Ce avantaje are ca a fost declarat oras? Au avut parte numai de balamuc si necazuri, investitorii nu par a se mai interesa de acest orasel. In schimb, la Noslac, urmeaza sa organizam o licitatie pentru construirea unei hale de productie. Am amenajat 10 hectare cu tot ce trebuie: apa, gaze, electricitate, canalizare, drumuri de acces. Urmeaza sa vina investitorii, sa avem astfel un mini parc industrial. Mizam pe astfel de mici unitati productive, nu ne intreseaza taxele pe care le vor plati, ci locurile de munca pe care le vor infiinta; mizam pe un sat bine dezvoltat, nu pe un oras... subnutrit. Asta-i politica primariei noastre, asta-i si politica Uniunii Europene. Oricine din tara asta este asteptat sa investeasca la noi, mai ales ca GAL le va facilita si acorda consultanta si pentru accesarea de fonduri europene pentru dezvoltare rurala, pe care le vor putea obtine mult mai repede decat pana acum, cu conditia sa investeasca si sa dezvolte o afacere, nu sa lase terenul gol.

"Odata cu aparitia metocului din Gabud, comuna a inviat dintr-o data. Ne-a crescut prestigiul si dorinta de a fi mai buni, mai atenti cu noi insine"

- Care este cea mai importanta invatatura pe care ati tras-o dupa 12 ani in slujba de primar?

- Ca trebuie sa te inconjuri de profesionisti, de oameni bine pregatiti. Nu mi-e teama de concurenta; daca cineva face lucrurile mai bine decat mine, ma dau la o parte. Multi primari se feresc sa aiba in jurul lor colegi mai buni decat ei, se tem ca la viitoarele alegeri le iau locul. Gresit. Daca vrei sa faci performanta in primarie, trebuie sa ai oameni buni langa tine. Singur nu poti face totul. Chiar daca maine acele persoane devin candidati la postul meu, foarte bine, asta inseamna ca localitatea noastra merge inainte si cunoaste progresul. Nu ne-am nascut primari si nici nu ne dorim sa murim primari...

- Daca ar trebui sa faceti o reclama comunei Noslac, cu ce i-ati atrage pe turisti?

- Le-as spune asa: daca doriti sa va petreceti o zi linistita la pescuit pe baltile de la Gabud sau de la Captalan, veniti la Noslac. Daca vreti sa vedeti fortificatiile si mormintele romane sau clopotul medieval de la 1600, din biserica reformata, cu cea mai veche scriere slava din Romania (a apartinut unei biserici ortodoxe, dar cine stie cum a ajuns in clopotnita reformatilor...), veniti tot la Noslac. Iar daca doriti sa va reculegeti la metocul ortodox, unde veti admira o viata de obste dinamica si plina de initiative, ii gasiti la Gabud pe bravii parinti transferati de la Oasa.

- Ce importanta are pentru comuna construirea manastirii de la Gabud?

- Importanta suprema este cea spirituala. Satul a inviat dintr-o data. Lumina credintei a atras pelerini, lume din toata tara. Am iesit din anonimat, ne-a crescut prestigiul si dorinta de a fi mai buni, mai atenti cu noi insine. Intreaga zona a fost binecuvantata cu un exemplu de traire puternica in rugaciune, dar si de dezvoltare economica durabila si echilibrata. Nu neglijam importanta turistica; s-au construit in jurul metocului cabane si iazuri de peste, s-au plantat livezi cu meri si nuci, s-au destelenit terenuri nemuncite de decenii. Un loc numai bun pentru turistii care cauta sa se reculeaga in liniste, sa se relaxeze si sa respire aer curat, izvorat din padurile de pin.

Primarului Silviu Vinteler ii puteti scrie la e-mail: primarianoslac@yahoo.com