Radicalii liberi
Orice masina rugineste la un moment dat. Procese similare au loc si in organism. De vina sunt radicalii liberi, molecule cu structura chimica instabila, avand cel putin un electron impar. In drumul lor prin corp, ele smulg de la una din moleculele invecinate electronul care le lipseste. Astfel "talharite", moleculele pana atunci stabile devin, la randul lor, radicali liberi. Acestia iau nastere clipa de clipa si, atata vreme cat numarul lor se mentine in anumite limite, sunt chiar importanti pentru sistemul imunitar: celulele imunitare ii folosesc in lupta contra germenilor patogeni. Insa din cauza inflamatiilor, a suprasolicitarii, a ultravioletelor si a expunerii la raze Rontgen, cantitatea de radicali liberi poate creste pana la un nivel periculos. De asemenea, ei ajung in organism si venind din exterior, de pilda prin fumul de tigara, gazele de esapament, pesticide, diverse chimicale, ozon, medicamente si alcool. Surplusul de radicali de oxigen declanseaza "stresul oxidativ", care poate ataca tesuturile, favorizand aparitia unor boli grave, cum sunt cancerul, diabetul, maladia Alzheimer si ateroscleroza.
Antioxidantii sunt substantele care neutralizeaza aceste molecule hiperreactive, cedandu-le electronul lipsa, care le face asa de agresive. Printre principalii antioxidanti se numara vitaminele A, C, E, provitamina A, coenzima Q10 si unele substante vegetale, ca flavonele si fenolii.
Ce e de facut?
* Pentru a micsora cantitatea de radicali liberi pe care o introduceti in corpul dvs., evitati pe cat posibil substantele nocive din tigari, gaze de esapament ori solventi. Atat cat se poate, consumati alimente neatinse de pesticide. Daca beti alcool, este important s-o faceti cu masura. Pentru ingrijirea corporala si curatenie, aveti grija sa intrebuintati produse inofensive.
* E bine ca alimentatia dvs. sa cuprinda o paleta cat mai variata de culori: daca in sacosa cu care va intoarceti de la cumparaturi se intalnesc de-a valma portocaliul morcovilor, verdele capatanilor de varza, rosul ardeilor grasi, indigoul prunelor si eventual galbenul lamailor, puteti fi siguri ca veti ingera antioxidanti in cantitati apreciabile. Din categoria celor mai eficienti inamici ai radicalilor liberi fac parte toate soiurile de fructe-boabe. In schimb, dupa cum demonstreaza studiile stiintifice, vitaminele cumparate de la farmacie nu va sunt de nici un folos.
Inflamatiile
Indata ce ne-am taiat la un deget, celulele imunitare se mobilizeaza pentru a nimici germenii patogeni ce patrund prin rana. Daca acest mecanism vital de aparare nu reintra ulterior in remisie, functionarea sa continua sa creeze probleme: inflamatiile cronice, care pot avea o evolutie insidioasa si provoaca daune pe termen lung, fiind implicate in afectiuni cardiovasculare, alergii, acnee, astm, Alzheimer, diabet si cancer.
Pentru limitarea proceselor inflamatorii, nutritionistii recomanda o alimentatie in care acizii grasi Omega 6 si Omega 3 sa se regaseasca in raportul de (maximum) 5 la 1. In hrana noastra obisnuita, intalnim de obicei un raport de (minimum) 7 la 1.
Ce e de facut?
* Mancati grasimi sanatoase, cum sunt cele din peste, din ulei de in, de masline, de nuci si de migdale. Renuntati la acizii grasi trans, care se afla in alimentele prelucrate industrial. In lista ingredientelor, ei figureaza sub denumirea de "grasimi hidrogenate", dar inscrierea lor pe etichetele produselor nu este obligatorie.
* Numeroase alimente care contin antioxidanti au efect antiinflamator, in special ceapa, prazul, usturoiul, spanacul, varza, rosiile, ardeii, fasolea, apoi verdeturile ca patrunjelul, rozmarinul, cimbrul, oregano, menta, mararul, tarhonul si condimentele ca ghimbirul, curcuma, scortisoara, cuisoarele. La recomandarile de mai sus, putem adauga si ceaiul verde, strugurii negri si cacao.
* Cercetatorii sunt de parere ca alimentatia de tip mediteranean (peste, legume si ulei de masline) ar fi capabila sa combata inflamatiile.
* Si activitatile fizice, practicate consecvent, au darul de a inhiba procesele inflamatorii.
Zahar plus proteine
Cand prajim carnea sau calim ceapa prea tare, se formeaza compusi aderenti de zahar si proteine, numiti in limbajul de specialitate AGE (Advanced Glycation Endproducts), adica produsi finali de glicare avansata.
Un organism sanatos reuseste sa prelucreze produsii de glicare si sa-i evacueze prin rinichi. Insa, atunci cand corpul se destabilizeaza, se ajunge la o acumulare primejdioasa a acestei materii lipicioase. Ea se aduna in bulgari vascosi care, dupa cum afirma nutritionistul american Jonny Bowden, actioneaza la fel ca zaharul turnat intr-un rezervor de benzina: "Toate tevile se infunda". Compusii rezultati din glicare favorizeaza procesele inflamatorii, sporesc riscul de afectiuni cardiovasculare, joaca un rol deloc neglijabil in declansarea diabetului si sunt suspectati ca ar determina aparitia maladiei Alzheimer.
Ce e de facut?
* In timpul prajirii sau frigerii la gratar, temperatura ridicata favorizeaza formarea produsilor toxici de glicare, mai ales atunci cand se adauga zahar. Fierberea la foc mic sau in aburi sunt variante mai sanatoase. Ingerarea unui numar mare de calorii creeaza conditii propice pentru glicare. In concluzie, este indicat sa mancati mai putin si, in primul rand, sa alegeti alimente cu un continut mai redus de zahar.
* Referindu-se la aportul de calorii realizat sub forma adaosului de zahar, American Heart Association recomanda ca el sa nu depaseasca 100 kilocalorii pe zi la femei si 150 la barbati. O lingurita de zahar cantareste cinci grame si are 20 de kilocalorii.
Stresul permanent
Stresul cronic face organismul sa imbatraneasca mai repede si, practic, creste riscul de aparitie a oricarei boli. Cand secretia de cortizon - hormonul stresului - ramane la un nivel ridicat, pe o perioada de timp mai indelungata, portiunea din creier numita hipocamp se sclerozeaza, iar aceasta duce la tulburari de memorie. Totodata, cortizonul favorizeaza constituirea depozitului de grasime de pe abdomen, care este deosebit de daunator, deoarece intretine inflamatiile si determina celulele sa devina rezistente la insulina.
Ce e de facut?
* Somnul suficient ajuta organismul sa se refaca.
* Activitatile fizice reduc stresul.
* Tehnicile de relaxare, exercitiile de respiratie si meditatia pot asigura calmul interior, anihiland efectele distructive ale stresului in organism.
* Stresul incepe in mintea noastra: psihoterapia poate fi de ajutor, atunci cand starea de tensiune este generata de complexe de inferioritate, temeri sau perfectionism.
* Pe cat posibil, incercati sa va retrageti din relatiile personale sau profesionale care nu va fac bine. Cautati-va prietenii si indeletnicirile care sa va ofere apreciere si satisfactie.
* Rezervati-va timp pentru prietenii dvs., gasiti-va un hobby, preluati o functie onorifica. Viata in comuniune cu altii si grija pentru ei se rasfrang in mod benefic nu numai asupra sanatatii afective, ci, in mare masura, si asupra celei fizice.