Mircea Rusu

Delia Hanzelik
* Cand tocmai incepuse sa rupa gura lumii cu muzica lui, s-a apucat de politica si concureaza la categoria primar. A treia oara. In Band, un sat ardelenesc de pe Mures *

- In urma cu o luna, cand v-am sunat la telefon, erati la campionatul comunal de fotbal. In Ardeal n-a fost prapad de zapada, ca peste tot?

- A fost, dar gospodarul bun se cunoaste mai ales la vreme de iarna. E o chestie atat de fireasca, e ca respiratia. Ninge, deci deszapezim. Iar despre fotbal, ce sa spun?! Intai am facut in comuna sala de sport, si-acum ne-apucam sa jucam si fotbal in sala. Avem douasprezece echipe in campionat. Se umple Bandul de voiosia lor, ca-s o suta si ceva de tineri pe teren, plus suporteri, forfota... Apoi, la sfarsitul celor douasprezece etape, facem balul campionatului si-i aducem pe cei mai fideli suporteri. Sunt oameni mai in varsta care, duminica de duminica, se duc la meciuri. Fidelitatea lor nu trebuie sa treaca neobservata.

- Ca sef de obste, va ingrijiti de consatenii dumneavoastra din Band? Au bucate-n camari? Mai mananca pita cu slana, mai trag la palinci?

- Ba bine ca nu! Ati mai vazut ardelean fara pita si slanina, care fac palinca sa alunece mai usor? La noi, criza economica nu e asa de prezenta, fiindca oamenii, gospodari fiind, nu prea au probleme. Nu se simte asa de tare, nu e apasare si o sursa de stres. Tin porc, cresc pasari, si sunt multumiti de rostul vietii lor. Daca luni e de muncit, duminica mergem la biserica. Familia, Dumnezeu si munca. Asta e lozinca de baza, temeiul vietii lor. Satul se mai tine in vechile radacini. Moral, Romania e tinuta astazi de batrani. Ei sunt reperele sanatoase.

- Se apropie alegerile. Mai candidati inca o data la scaunul de primar? Ce motive au oamenii sa va realeaga?

- Da, mai candidez. Pentru a treia oara. Pentru ca am facut treaba multa si cred ca si buna. Si mai cred si ca oamenii imi simt inima, dincolo de "soparlele" inerente campaniilor electorale. Oamenii discern, nu-s asa de fraieri. Judeca dupa fapte, nu dupa vorbe. Am castigat doua proiecte europene, asfaltam toate strazile laterale din centrul de comuna, facem crese, camine culturale, scolile toate trebuie sa arate bec. Sunt 11 sate in comuna. Chiar e de pus osul la treaba si lucrurile astea se vad, nu se vorbesc. E un parcurs pe care oamenii il vad. Vrem sa facem vreo patru, cinci, sase fabrici. Am vazut in Satu-Mare o fabrica de intrerupatoare, prize..., cu 1000 de locuri de munca. La astfel de fabrici ma gandesc si eu, pentru cei peste 7000 de oameni din comuna Band. Prima fabrica va fi de prelucrare a laptelui. Suntem pe primul loc in judet la numarul de animale crescute si la productia de lapte pe cap de locuitor. Si n-am uitat nici de suflet. Am facut un cenaclu. Mai facem seri de muzica si poezie, au fost pe aici Zoia Alecu, Dinu Olarasu, Horia Stoicanu, Ion Caramitru. Ne-am propus sa facem si un club... In orice caz, suntem consecventi acestei politici pragmatice si oamenii vad. Mai mult decat atat, daca la inceput, dupa 14 ani cat nu s-a facut nimic, erau suspiciosi si neincrezatori, acum au prins incredere, au la indemana si instrumente de informare, avem un ziar local, ajunge la fiecare cetatean, vine un nene cu tv cablu si ne lasa si un canal de televiziune pentru primarie, prin intermediul caruia oamenii sa afle bugete, hotarari de consiliu etc. Astfel incat omul sa aiba acces la absolut tot ce il intereseaza. O politica transparenta. Eu nu sunt un primar clasic, eu vin din muzica si nu mi-e foarte dificil sa fac din oamenii din Band publicul meu. E ca un concert. Tot timpul am de invatat de la ei. Imi place sa lucrez cu ei.

- Cum vi se par vestile politice de la Bucuresti, rele sau bune? Pe consatenii dumneavoastra ii mai intereseaza politica?

- Mai chibiteaza, dar e un efect mult diminuat. Atat eu, cat si consilierii locali, am incercat sa-i obisnuim pe oameni sa faca distinctie intre politica noastra, cea care, de fapt, se simte, se vede si se traieste aici, si restul, vorbele, politica de la centru. Desi in sat sunt mai multe etnii, romani, maghiari, tigani, in proportii sensibil egale, noi n-am avut probleme interetnice de nici un fel. Oamenii si-au vazut de treaba lor. Incet, incet, inteleg ca aici e ceea ce se petrece important pentru noi, astfel incat nu prea sunt atenti la marea politica, la elementele si floricelele ei.

- De cantat mai cantati? Mai compuneti? "Iarba verde de acasa" va mai inspira?

- In februarie am vrut sa punem la cale o lansare. Din cate stiu eu, e un record faptul ca noi suntem pe cale sa lansam cinci albume, cu peste 70 de cantece. E rezultatul unei munci sustinute de peste doi ani de zile, care apare cu titlul "Va veni si va fi". Vom merge sa promovam albumele noi. Vrem sa continuam concertele prin sali de teatru. Anul asta vrem sa mergem cu trupa (Mircea Rusu Band), in mai toate capitalele de judet. Speram sa vina cu noi si Alexandra Ungureanu si cei doi actori, Ion Caramitru si Maia Morgenstern, care au fost prezenti la mai toate serile de muzica si poezie pe care le-am organizat anii trecuti. E o munca destul de grea, eu cred ca publicul e putin obosit. Resimt o restriste sufleteasca. E un pic diferit acum, fata de cum era mai demult. Entuziasmul s-a mai pierdut.

- Si atunci, de ce editati cinci albume deodata?

- Presimt ca se va intampla o schimbare a energiilor si ca ceea ce se tot spune, ca vom asista la o trezire a constiintei, nu mai e departe. Personal, traiesc sentimentul clar ca sunetele din mine sunt tot mai luminoase. Chiar sunt nerabdator sa ma apuc de treaba. E ceva nou chiar si pentru mine. E foarte solicitant sa creezi spatii luminoase. Parca e altfel de bucurie, mai rafinata. Inca nu am nimic palpabil, in afara de cateva sunete pe care le mai adun seara, in studio.

- Anul trecut, intr-un interviu, Alexandra Ungureanu isi punea mari sperante in colaborarea cu dumneavoastra...

- Ea a fost foarte ocupata cu activitatea concertistica, fapt care nu ne-a lasat timp pentru inregistrarea unui album intreg. Canta, insa, cateva piese pe care le-am inclus pe unul din cele cinci albume. Sunt piese pe care le canta impreuna cu un tip extrem de talentat, pe numele sau Lucian Darie. A fost eliminat la "Vocea Romaniei", desi era de departe cel mai bun de acolo. Si-atunci m-am enervat, l-am sunat si i-am zis sa lase concursurile, ca facem altfel: o sa cante cu noi. Ce a iesit se poate asculta pe blogul meu. (http://mircearusu.blogspot.com)

- Ce vise de primavara aveti?

- Fiindca vorbim despre muzica, astept de la cantaretul roman sa-si regaseasca mesajul. Demult, prin anii '70, cand au fost inundatiile alea mari, Mircea Florian mergea prin zonele afectate si canta "podul de piatra s-a daramat, a venit apa si l-a luat, vom face altul pe rau in jos, altul mai trainic si mai frumos...". Cu alte cuvinte, era in mijlocul oamenilor, alaturi de ei, la greu. Ii incuraja. Acum, povestea e complet rasturnata. Noi traim cu totii o realitate, iar muzica usoara canta niste baliverne. Traim vremuri realmente interesante, din toate punctele de vedere. Mi se pare incredibil cum muzica folk sau rock nu gaseste de cantat decat "ai plecat si-am regretat"... Eu eram inciudat pe fenomenul hip-hop, dar astia macar au continut. Au furat locul folk-ului si al rock-ului, unde nu prea se mai compune nimic. Iti spun sincer ca ma inspaimanta lipsa de continut a muzicii actuale si ma indeparteaza de fenomen in sine. Nu ma mai regasesc... Ce astept, asadar, de la oameni, de la muzicieni, este mai multa solidaritate umana. Astept ca oamenii sa se ridice din amortire si sa actioneze.