"Care erau veniturile primariei in 1996, cand ati fost ales primar?/ Cinci miliarde de lei vechi/ Care sunt veniturile in 2012?/ Trei mii de miliarde, adica trei trilioane de lei vechi, adica trei sute de milioane de lei noi!/ Ce suma ati atras de la UE in cele patru mandate?/ Peste cinci sute de milioane de euro!"
Intreaga tesatura urbana a Devei graviteaza in jurul falnicului pinten de deal de pe care strajuieste zarea o misterioasa cetate de piatra. Fara acest gurgui inexpugnabil, Deva ar fi pierit demult in negurile istoriei. Numele Deva se considera ca provine din cuvantul dac "dava", insemnand fortareata sau cetate. In secolul I i.Hr., pe locul cetatii medievale de astazi, ale carei ruine le admiram, exista o asezare dacica fortificata, zidita conform tehnicii "murus dacicus" (ziduri de piatra, intarite cu trunchiuri de lemn, cu crestaturi speciale). Situata in centrul Daciei, nu departe de capitala spirituala, Sarmizegetusa Regia, Deva i-a atras ca un magnet pe toti marii cuceritori ai istoriei: romani, slavi, tatari, maghiari, austrieci si turci. Atestata documentar la 1269, sub numele de "Castrum Deva", cetatea avea in jurisdictie patru districte romanesti, conduse de cneji si nobili. In epoca moderna, Deva este in pas cu minunile revolutiei tehnice: aici se introduce primul telegraf si se construieste primul spital civil, la 1854, iar anul 1868 marcheaza intrarea in gara a primului tren de calatori. Legata de Europa prin multe fire, Deva a fost mereu cu un pas inaintea altor asezari din spatiul romanesc. Astfel, in 1894, aici este inaugurata prima linie telefonica; in 1895, face senzatie prima bicicleta; in 1901, ia ochii tuturor primul automobil; in 1905, ii lasa cu gura cascata pe targoveti curentul electric si cinematograful, iar in 1908, primul telefon public. De notat ca si in zilele noastre Deva are staif si originalitate, farmec si un nivel de trai superior altor municipii din tara. Despre forta economica si atractia turistica a orasului ne-a vorbit chiar primarul sau, Mircia Muntean, inginer metalurg reales de patru ori, cu peste 70% din voturi.
"Am fost ales de patru ori primar pe baza de fapte. Fapte si iar fapte..."
- Sa fii reales de patru ori primar al unui municipiu ca Deva mi se pare o performanta. Banuiesc ca nu galetile de plastic si sacosele cu faina, pui si zahar au fost "agentii dvs. electorali"... Pe ce baza ati fost ales inca si inca si inca o data?
- Pe baza de fapte. Fapte si iar fapte... Si pe baza de traditie de familie. Am mers pe urmele bunicului meu, Dumitru Moldovan, fost primar timp de 20 de ani (1925-1945) al comunei Chirileu (Sanpaul) din judetul Mures. La tineretea pe care-o aveam la prima candidatura, 29 de ani, eram un... boboc de primar, cel mai boboc din cei alesi in cele o suta de municipii ale Romaniei. De atunci au trecut, iata, 16 ani, iar Deva a devenit o atractie turistica si o localitate de destinatie pentru multi. De la bunicul am invatat un lucru: sa nu treaca o zi pe langa tine, fara sa faci ceva, cat de neinsemnat, dar sa faci. Logica de gospodar. Si de liberal autentic. Si el, si tata, si subsemnatul am fost liberali. E drept, de curand, din motive personale, am parasit partidul, dar gandirea mi-a ramas liberala.
- Ati venit primar in 1996... Ce ati gasit rau in Deva, ce nu v-a convenit?
- Desi trecusera sase ani de la Revolutie, se simtea inca parfumul epocilor comuniste. Sa nu uitam ca Deva a fost orasul lui Petru Groza, cel mai longeviv prim-ministru comunist (1946-1957). Asta a lasat pui, a lasat clientela politica, promotori de mineriade si de nationalism necugetat, care a condus de multe ori la alungarea investitorilor din zona. Desi avem cel mai mare numar de orase din tara, 14 la numar, judetul Hunedoara, in frunte cu frumoasa lui capitala, Deva, a fost mult timp neglijat de autoritati si ocolit de noroc. Asa ca am pus umarul la reconstructia municipiului nostru de la baza, de la infrastructura. In doi ani de zile, am fost primul primar din Romania care a privatizat, oarecum la pachet, transportul si iluminatul public, salubritatea, apa si canalul, aducand astfel la bugetul local o economie/beneficiu de 100 de miliarde de lei vechi, care pana atunci se duceau, ca subventii anuale, pe apa sambetei... Asa am creat un supliment de locuri de munca. A urmat deschiderea de fabrici. In doi ani, am adus patru fabrici: fabrica SEWS, de componente pentru automobile Honda si Toyota, cu 6500 de angajati; cea mai mare reprezentanta Volvo din Romania, cu 2500 de angajati; o fabrica de mobilier din lemn, cu 1200 de muncitori, precum si morile Boromir si fabrica de ciment Heidelberg Cement (circa 1500 de locuri de munca). M-au interesat si atragerea turistilor, divertismentul. Degeaba se deschid o multime de restaurante, daca nu vin turistii. Iar turistii nu vin daca nu restaurezi monumentele istorice. Primul pas, era si normal, l-am facut cu privirea atintita spre cetatea devenita emblema Devei. Am construit cea mai mare si mai moderna telecabina din tara, un plan inclinat unic, aproape vertical, de fabricatie suedeza, cu ajutorul careia turistii pot ajunge sus, la cetate. Am declansat, in paralel, restaurarea cetatii cu bani europeni si am construit cel mai mare si mai modern complex de agrement, de tip aqualand, din tara, precum si unul dintre cele mai moderne patinoare acoperite. Au fost investitii care au adus si aduc in oras, la fiecare sfarsit de saptamana, peste 4000-5000 de turisti.
"Veniti la tata, la Deva, baieti!"
- Pentru un municipiu mic, de 60 de mii de cetateni, acestea sunt realizari ambitioase, la care orase cu sute de mii de locuitori nici nu viseaza. Unde doriti sa ajungeti?
- La nivelul unui oras european. La momentul in care sa pot spune oamenilor: iata orasul vostru, traiti bine in el, iubiti-l, respectati-l, dati-i un plus de culoare si viata alerta. Am avut un plan pe 16 ani, le-am spus tuturor ca am nevoie de patru mandate, si iata-ma ajuns la tinta. Am avut intuitiile mele, sperantele mele, luptele mele interioare, iar acum se vad roadele. Succesul nu vine dintr-o balta, ci dintr-o apa repede de munte. Nu mi-a placut sa zac si sa astept, sa stau la panda si sa fiu un spectator. Mi-au placut actoria, rolurile principale. Ce era sa fac? Sa-mi las concetatenii sa mearga la Hunedoara sau la Hateg la cumparaturi? Intrasera in forta, la Bucuresti, marile lanturi de hipermarketuri ale Europei. Dar de ce numai Bucurestiul? Veniti la tata, la Deva, baieti... Astazi, cele mai mari magazine METRO si REAL din tara nu sunt in Capitala, sunt la noi! In oraselul nostru, in care iti place sa traiesti. Practic, nu exista un nume comercial celebru in UE, care sa n-aiba macar un magazin la Deva. Mii si mii de locuri de munca... Si, mai ales, un surplus extraordinar la bugetul local, din impozitele platite de zecile de mii de angajati, localnici sau navetisti.
- Care erau veniturile primariei in 1996, cand ati fost ales?
- Cinci miliarde de lei vechi.
- Care sunt astazi?
- Trei mii de miliarde! Trei trilioane de lei vechi! Trei sute de milioane de lei noi. Avem bani sa dam si la altii, vorba ceea. Asa a ajuns Deva pe locul III pe tara la colectarea impozitelor si taxelor, dupa Ploiesti si Brasov. Adica, la un grad de colectare de pana la 110 - 112%! Preconizam 96% la inceputul anului, dar ajungem la 112%. Asta plaseaza Deva pe locul al 13-lea din Uniune, la punctajul UE privind fondurile europene alocate oraselor. Concret, gratie acestui punctaj, am castigat un bonus de 46 de milioane de euro, ca sa ne reabilitam toate pietele si centrele istorice ale orasului si sa refacem cladirile vechi, cu termen in acest an. Acesti bani se adauga celor opt milioane de euro atrasi deja, de la UE, pentru renovarea si reconstructia Cetatii.
- Comparativ cu Deva, cum sta Bucurestiul la capitolul colectari de taxe si impozite?
- Bucurestiul estimeaza 90%, dar incaseaza 65%! Sta mai rau ca Petrosaniul care, toata lumea stie, este un oras minier inchis si marginalizat de politicieni. Dar la Bucuresti se fura foarte mult, sunt foarte multe evaziuni, sunt firme mici, ascunse prin tot felul de case si locuinte, care nu pot fi tinute sub control. La fel se intampla in Constanta, desi acolo se colecteaza totusi un pic mai bine, pana la 85%. Daca la nivelul intregii tari s-ar colecta ca la Deva, guvernul n-ar mai avea nevoie de banii FMI.
"Lauda cerului ca a inventat o masinarie atat de benefica, desi hulita de multi: Uniunea Europeana"
- Rolul dumneavoastra in ridicarea Devei este incontestabil si de mare lauda. Banuiesc insa ca ati beneficiat si de alte aspecte ce tin de pozitia, traditiile si asezarea acestui oras. Este adevarat?
- Cred ca da. Deva nu este un oras provincial, aici avem o mare experienta in colaborarea cu structurile europene, la fel ca Timisoara. Ne despart 150 de kilometri de granita cu spatiul Schengen, iar pe viitoarea autostrada ne vor desparti 500 de kilometri de Viena, adica 4 ore de condus. Deva a facut parte, 700 de ani, din imperiul austro-ungar, lucru benefic pentru atitudinea europeana a populatiei din zona. Inca din antichitatea dacica si romana, aici a fost creata o civilizatie avansata, Deva aflandu-se la mica distanta fata de Sarmizegetusa, unde Burebista si Decebal si-au avut Scaunul domnesc. Mai tarziu, de la noi a pornit un mare aparator al Crestinatatii, Iancu de Hunedoara. Si tot din zona in care ne aflam s-a ridicat Craisorul Muntilor, Avram Iancu. Ne mandrim cu multi alti oameni de cultura si inovatori de renume, ca Aurel Vlaicu si Ovid Densusianu.
- Va indreptati spre cel de-al cincilea mandat, pe care sunteti sigur ca-l veti obtine, deoarece, cum se spune, stampila devenilor s-a obisnuit sa cada mereu pe numele dvs. Mai sunt lucruri de facut in Deva?
- Pentru un bun gospodar, treaba nu se termina niciodata. Din pacate insa, nu voi mai candida la primarie. Sunt solicitat, si m-am gandit sa dau curs provocarii, sa candidez la presedintia Consiliului Judetean Hunedoara. Vreau sa-mi pun experienta de primar in slujba intregului judet, poate scoatem din amortire viata oraselor noastre care au avut cel mai mult de suferit din cauza politicilor care au facut praf industria nationala. Ma tin puterile si sunt sanatos, asa ca sper sa pot tine pe viitor fata judetului sus. In primul rand, voi mentine practica rezolvarii lucrurilor cu forte si resurse locale, nu mi-a placut niciodata sa intind mana la Bucuresti. Cunosc oamenii, am dorinta de a face mereu ceva nou, sunt obisnuit sa-mi asum responsabilitati, port deja pe frunte marca orasului Deva. E drept, nu voi mai avea tinte marunte, gradinite, crese, trotuare; investitiile mari vor reprezenta adevarata provocare la Consiliul Judetean. Ma voi confrunta cu problema fondurilor europene, dar m-am specializat in acest domeniu, nu mi-e teama, nu exista vreo necunoscuta pentru mine.
- Vorbiti destul de lejer despre aceste fonduri, renumite pentru birocratia crancena care le inconjoara. Cati bani europeni ati atras la Deva in cele patru mandate de primar?
- Peste 500 de milioane de euro! Credeti-ma, nu ma sperie birocratia lor. Le-am luat si le vom lua banii, cu mii de multumiri si lauda cerului ca a inventat o masinarie atat de benefica, desi hulita de multi: Uniunea Europeana.