Cultul prieteniei in Ortodoxie

Claudiu Tarziu
Costion Nicolescu, Sarea Pamantului - incrucisari, intalniri, insotiri, Ed. Doxologia, Iasi, 2011, 547 pagini.

Costion Nicolescu este unul dintre cei mai longevivi si respectati "cronicari" ai vietii ortodoxe de la noi. Om de o mare delicatete sufleteasca, publicist dotat cu un acut discernamant al nuantelor si cu un excelent simt al limbii, s-a impus repede ca un reper laic in dezbaterile pe probleme de credinta, din perioada postcomunista. Excesiv de modest si asumand pentru sine o conditie de expert ne-luptator, s-a dovedit maestrul unei apologetici subtile, rafinate si persuasive, in desfasurarea careia nu a facut nici un compromis si nici o concesie privind afirmarea adevarului de credinta.
Costion Nicolescu cunoaste Biserica nationala, adica aceasta larga comunitate de iubire alcatuita din toti ortodocsii de pe pamant romanesc, nu numai din perspectiva teologica, ci si etnologica. Doctor in teologie al Institutului de Teologie Ortodoxa "Saint Serge" din Paris si, multi ani, cercetator la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti, a putut descifra mai bine decat altii sufletul romanesc si poate de aceea s-a si indragostit de el. Din aceasta iubire s-au nascut mai multe carti, dintre care amintim: "Cine se teme de Biserica?", "Riscul de a fi ortodox", "Elemente de teologie taraneasca" si "Bucuria convorbirii".
O alta calitate a sa, care i-a facilitat cunoasterea si i-a alimentat apologetica, este cultul prieteniei. Costion Nicolescu a fost si este in legaturi de prietenie cu mari ierarhi, ca bunaoara mitropolitul Bartolomeu Anania, preoti extraordinari, ca parintele Constantin Galeriu, artisti de geniu, ca Horia Bernea, carturari exemplari, precum Dan C. Mihailescu, si aprigi publicisti crestini, ca Razvan Codrescu. Dupa cum singur o afirma, toti cei cu care s-a insotit o parte din drumul acestei vieti l-au imbogatit. "Intalnirile memorabile, prieteniile adevarate, acestea sunt, pana la urma, averea cea mai de pret cu care se infatiseaza fiecare in fata lui Dumnezeu. Intalniri la care Hristos sa fi fost prezent intr-un fel sau altul, oricat de discret", crede Costion Nicolescu.
Rod al prieteniei este si cea mai recenta carte a sa: "Sarea Pamantului - incrucisari, intalniri, insotiri". Scos la editura Doxologia (Iasi, 2011), si aparut cu binecuvantarea IPS Teofan Savu, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, volumul aduna intre copertele lui o buna parte din articolele, eseurile, evocarile sau "crochiurile" semnate de Costion Nicolescu in presa crestina postdecembrista (si mai ales in suplimentul Alfa & Omega, pe care l-a condus ani de-a randul). Unele texte exploreaza teme esentiale clasice ale credintei, altele evoca figuri marcante ale teologiei si culturii noastre ortodoxe, clericale sau mirene, alcatuind, cu totii, vii sau adormiti intru Domnul, "sarea pamantului", in intelesul evanghelic (de la Matei 3, 15). Intre numele de mare rezonanta ce se regasesc in carte sunt: mitropolitii Antonie Plamadeala si Bartolomeu Anania, minunatii preoti Cleopa Ilie, Galeriu, Sofian Boghiu, Constantin Voicescu, Benedict Ghius, Teofil Paraian, pictorii Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Paul Gherasim si Horea Pastina, scriitorii Ioan Alexandru, Andrei Plesu, H.R. Patapievici, Teodor Baconsky si Nicolae Stroescu Stinisoara.
Despre aceasta veritabila "galerie de portrete", autorul marturiseste: "Alaturi de acesti oameni m-am simtit mai cu rost pe lumea aceasta. Chiar daca de unii ma leaga o duiosie mai mare, o impreuna calatorire mai indelunga, tuturor le sunt recunoscator. Mi-au jalonat in chip fericit parcursul vietii. [...] Desigur, sunt multi alti oameni foarte importanti pentru mine si extrem de dragi mie, care nu apar, pentru ca nu a fost prilejul care s-o solicite...".
Dar in aceasta masiva carte, Costion Nicolescu nu zugraveste doar chipurile proeminente ale Ortodoxiei romanesti, ci, implicit, face si o "cronica de familie", o istorie a reasezarii in credinta a lumii romanesti postdecembriste.