Talentata cantareata de opera, Nineta Crainici a descoperit, printr-o intamplare miraculoasa (prin anii '50), ca respiratia corecta poate sa vindece cele mai grave boli. Ramasa fara voce in urma unei bronsite, s-a tratat la Viena, unde cel care a vindecat-o nu era medic, ci un profesor de canto. Si in loc de medicamente, acesta i-a prescris... respiratii. Asa a inceput cariera ei de vindecator. Considerand ca sanatatea oamenilor este la fel de importanta ca arta, a inceput sa-si aplice experienta in mai multe spitale de pneumonologie din tara, cu un succes extraordinar. A murit la adanci batraneti, dupa 50 de ani daruiti unor oameni pe care i-a vindecat.
Descoperite intr-un dosar de redactie, exercitiile de respiratie pe care le publicam in numarul de fata al revistei, li se adreseaza tuturor bolnavilor de plamani, dar si celor care vor sa-si apere sanatatea. Autoarea lor este Nineta Crainici.
*
Metodele pe care vi le propunem sunt aplicatii ce trebuie efectuate in unele patologii de varf, in primul rand in tuberculoza, care, in tara noastra se situeaza pe primul loc, ca numar de bolnavi, in Uniunea Europeana. Alaturi de ea, se numara si tulburarile astmatiforme, adesea ca urmare a insuficientei respiratorii generata de tuberculoza. Desi tratamentul antibiotic lupta cu infectia tuberculoasa, nu poate eradica si respiratia de tip sterno-clavicular, specifica patologiei pulmonare, si care creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea microbiana, cu temperaturi subfebrile, intre 37-38 gr.C.
Programul pe care vi-l propunem este alcatuit din cateva exercitii de respiratie, tehnici naturale, inspirate dupa modelul respirator al copilului mic, model cu care ne nastem, dar il pierdem de-a lungul vietii. Este vorba de miscari simple, ce determina mobilitatea corecta a diafragmei, cel mai important muschi respirator, cu rol extrem de important in bolile pulmonare. Copilul mic practica spontan anumite pozitii de repaos corporal, care produc miscari de natura sa activeze procesul respirator linistit si profund, cu oxigenare corecta a intregului organism. In inspiratie si in expiratie, copilul mic nu respira cu partea superioara a toracelui, asa cum facem noi, producand congestii in zona plamanilor.
Exercitiile si imaginile insotitoare sunt prezentate in ordinea obligatorie a executarii.
Fig. 1. "Copil dormind" - Pozitia este recomandata si in timpul somnului, la orice varsta; usureaza miscarile laterale ale taliei, mobilizand boltile laterale ale diafragmei si baza plamanilor.
Fig. 2."Crocodilul" - Corect executata, cu coatele indoite, cu obrazul drept pe saltea si cu calcaiele apropiate, pozitia aceasta favorizeaza mobilitatea diafragmei. Ambele faze, inspiratia si expiratia, sunt incluse intr-un ritm anume: inspir 6 timpi, opresc inspiratia 3 timpi, apoi expir, pronuntand un sasait in 6 timpi, opresc 3 timpi expiratia. Dupa doua-trei asemenea repetari, se trece la un ritm superior, respectiv 8-4, 8-4 si apoi 10-5, 10-5. Precizam: oprirea respiratorie nu se face cu "apnee voluntara", ca in cabinetele medico-sportive sau in cabinetele de cardiologie. In cazul nostru, oprirea se efectueaza usor, fara contractii glotice, laringeene, ceea ce optimizeaza cresterea capacitatii de efort cardio-respirator.
Fig. 3. "Copil desfasat" - intra in categoria exercitiilor de relaxare a cailor respiratorii. Este destinat linistirii cardiace si bronsice. Pozitia favorizeaza cresterea nefortata a volumului toracic. Bratele se ridica in unghi drept, iar picioarele se desfac lateral, indoite, cu talpile lipite. Linistirea respiratorie se manifesta prin miscari ombilicale abia perceptibile. Subiectul isi concentreaza atentia asupra senzatiilor de mai rece a aerului inspirat prin fosele nazale, si de mai cald, a iesirii aerului prin fosele nazale. De aceea, exercitiul se mai numeste si "rece-cald".
Fig. 4. "Plaja" - Stam pe pat cu fata in sus, cu bratele bine intinse si genunchii indoiti, cu talpile sprijinite. Ritmul: 6 timpi inspiratie, 6 timpi oprire, 12 timpi expiratie, cu sasaiala, si 6 timpi oprirea expiratiei. Apoi numarul respiratiilor creste la 7-7, 14-7, 8-8, 16-8 etc. Oprirea dupa expiratie se face cu excavarea zonei supraombilicale, dupa posibilitati.
Fig. 5. "Cainele" - in pozitie corect executata, favorizeaza linistirea ritmului cardiac si echilibrul sistemelor simpatic-parasimpatic.
Fig. 6. Pozitia "fatului" (se executa culcat pe o parte)- imita pozitia din abdomenul matern. Combate crizele de astm bronsic si favorizeaza drenajul expectoratiei.
Ambele exercitii se realizeaza in acelasi sistem: 6 timpi inspiratie (apoi 4 si 8), 6 timpi oprirea (apoi 7 si 8) 12 timpi expiratia cu sasait (apoi 14 si 16), 6 timpi oprirea aerului.
Indicatii obligatorii
* Programele descrise se practica de doua-trei ori pe zi, cate 2-3 minute fiecare pozitie.
* In restul timpului, bolnavilor li se recomanda repaos vocal. Abtinerea de la vorbire are drept scop evitarea folosirii incorecte a respiratiei, care este de obicei sterno-claviculara, congestiva, cu partea superioara a toracelui.
* Alimentatia trebuie sa elimine carnea de porc, prajelile, alcoolul, cafeaua si fumatul. Regimul lacto-vegetarian, dar mai ales cruditatile, trebuie sa fie alcatuite astfel incat sa evite balonarile si constipatia, cu repercusiuni asupra functiei diafragmatice respiratorii si, bineinteles, asupra plamanilor.
* O data sau de doua ori pe zi, sunt indicate plimbarile solitare, fara eforturi vocale-verbale, cu ritmul: 4 pasi expiratie cu sasaiala si urmatorii 4 pasi cu inspiratie linistita s.a.m.d.
* In camera bolnavului de plamani, la spital sau acasa, se impune deschiderea geamurilor permanent, chiar si iarna, protectia obtinandu-se cu o vestimentatie calda, sub patura sau sub plapuma. Cele mai bune rezultate le-am obtinut in anotimpul rece. Tot timpul repaosul in pat, persoana bolnava trebuie sa-si indrepte atentia spre respiratie, fara efort special nazal, ci cu senzatia de mirosire a aerului, prelung.
(Exercitiile de respiratie descrise mai sus au fost aplicate la 600 de bolnavi TBC si la 120 de cazuri cu tulburari astmatiforme, in colaborare cu d-na Ana Pretoria, profesor de cultura fizica medicala, precum si cu doctorii Paul Parvulescu, medic primar pneumolog, dr. Cosma Popescu medic primar, dr. Pompiliu Popescu, radiolog, toti din Bucuresti, care au sustinut activitatile de cercetare stiintifica ale Ninetei Crainici.)