Faptul ca ele se desfasoara intr-un singur tur de scrutin, primul clasat fiind si "alesul", anunta si prefateaza uninominalul "pur", propus pentru parlamentare. Solutia turului unic de scrutin a fost sustinuta, in cazul localelor, de catre toate formatiunile politice aflate in joc. Protestele "civile", care condamna procedeul pentru lipsa de reprezentativitate a viitorilor demnitari locali, nu au fost bagate in seama. Argumentul principal, reducerea cheltuielilor electorale in vremuri de criza, a prevalat. In realitate, formula electorala adoptata a fost preferata pentru ca ea asigura, cu cel mai inalt grad de probabilitate, realegerea primarilor si a presedintilor de consilii judetene aflati deja in functiune. Toate partidele stiu ce influenta au, pentru alegerile parlamentare de nivel national, liderii locali, cei mai multi "baronizati" prin incremenirea in functiile detinute. Candidatii noi, cu notorietate redusa si cu bugete de campanie minime, nu au, practic, nici o sansa, chiar daca proiectele lor sunt realiste si benefice pentru comunitatile in cauza. Un Nicusor Dan, candidatul bucurestean independent, ca sa exemplificam, este aproape cu certitudine condamnat la infrangere, in fata primarului Sorin Oprescu, desi programul sau contine cele mai rezonabile propuneri pentru gestionarea problemelor capitalei. D-l Oprescu poate sa-si reitereze proiectele fanteziste de la prima sa alegere pentru ca, in "sarbatoarea cu mici si bere", putini vor sta sa judece in ce masura "realizarile" cu care se faleste au fost initiate de el, iar cheltuielile pentru ele au fost chiar reale. Multi bucuresteni vor constata, in anii mandatului urmator, ca adevaratele probleme ale orasului tot n-au fost rezolvate, ca fondurile alocate conditiilor cotidiene de viata s-au volatilizat rapid, ca poluarea a crescut etc. Proverbul cu "mintea de pe urma a romanilor" va fi, inca o data, reconfirmat.
Am afirmat ca toate partidele au fost de acord cu localele intr-un singur tur. Alesii localitatilor stiu ca, daca formatiunile politice pe care le reprezinta ajung la putere, fondurile de la bugetul statului vor fi "drenate" corespunzator. Cei mai multi primari si sefi de consilii judetene au deja expertiza in chestiune. Destui dintre ei s-au orientat intre doua alegeri, in functie de aceasta "drenare". Pana acum, primarii fostei coalitii de guvernare au fost, mai mult sau mai putin, favorizati. Alesii locali ai PDL-ului si UDMR-ului s-au inmultit in timpul administratiei exercitate sub conducerea lor. UNPR-ul, partid aparut in legislatura curenta, s-a pomenit, dintr-o data, cu o "baza locala" solida, constituita din primari alesi sub alte sigle ori culori. USL-ul, pe de alta parte, si-a mentinut ponderea relativ mare de primarii si consilii judetene ori municipale, prin cultivarea asidua a sperantei ca "parlamentarele" ii vor aduce o victorie zdrobitoare, putand - ulterior - sa modifice directionarea de fonduri. Preluarea de catre alianta PSD-PNL a guvernarii i-a facut pe multi dintre alesii locali ai fostei administratii (conduse de E. Boc si M.R.U.) sa oscileze. Caraghioasa trecere de la PC la UNPR si inapoi la PC-ul integrat in USL a "celebrului" primar de sector bucurestean "Piedone" este semnificativa. Candidatii la demnitati locale trebuie insa sa se "orienteze" acum, pentru ca, prin lege, migratia primarilor este interzisa, orice trecere la alta formatiune antrenand, din viitoarea legislatura, demisia. USL-ul s-a pomenit, in consecinta, cu o masa de convertiti si... reconvertiti, care au simtit de unde bate vantul.
Castigand prezumtiv o proportie insemnata a administratiilor locale, USL-ul a trecut la sustinerea dura a uninominalului "pur" pentru parlamentare, masura menita sa-i aduca, in perspectiva, controlul total al administratiei tarii. Uninominalul pur impune recunoasterea ca "ales" a candidatului plasat pe primul loc in oricare colegiu electoral, indiferent de numarul votantilor sau de proportia nationala a voturilor obtinute de partide. Sunt excluse, astfel, "redistribuirile" care faceau ca alesii sa fie declarati candidati plasati in ordinea voturilor pe locurile doi sau trei, pentru ca partidele lor au depasit pragul electoral si au luat, pe tara, o proportie insemnata de optiuni. Mai mult, dupa cum sugereaza C. Antonescu, copresedinte al USL, votul majoritar intr-un tur impune alegerea celor mai "curati" si mai "cinstiti" candidati in locul celor care, pentru diverse "motive", se strecurau pe listele partidelor. Tari cu batrana, verificata si eficienta democratie, precum Marea Britanie, a sustinut el, practica acest sistem electoral si functioneaza perfect. Numai ca... Romania nu a ajuns insa la o democratie matura si responsabila, ca in Marea Britanie, iar din punct de vedere constitutional (articolele 62 si 63 din carta fundamentala a tarii, care stabilesc ca votul este egal, iar Parlamentul trebuie sa fie reprezentativ) rezultatele unui uninominal "pur" ar face ca un procent insemnat din populatia cu drept de vot sa devina muta, pierzandu-si orice reprezentare. Motivul ascuns pentru care d-nii Antonescu si Ponta sustin cu tarie noua formula de electiune este acela ca, avand asigurate, in spate, "optiunile" miilor de alesi locali, USL-ul, cu un impact electoral de 45-47% din preferintele electoratului, ar putea ajunge sa detina 70-80% din locurile Parlamentului.
Liderii USL sunt atat de siguri de reusita "scamatorie electorala" pe care o propun, incat au acceptat marirea numarului de parlamentari, prin acordarea unor locuri minoritatilor ce ajung la o proportie de minimum 7% din populatia unui judet. S-ar ajunge astfel ca Parlamentul sa aiba, in locul unui numar de 300 reprezentanti, cat au aprobat romanii la ultimul referendum, aproximativ 380-400. Cei mai multi vor fi probabil aceiasi si nimeni nu va ramane "fara coledzi". Nu e nevoie sa mai conotam ce inseamna o asemenea situatie, pentru fragila democratie romaneasca.