Inca de pe acum, in tarile dezvoltate, cererea depaseste oferta. Rata anuala de crestere a fost de 15%, depasind de 4 ori rata de crestere a sectorului de alimente traditionale. In acest context, anuntul recent al Asociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica, "Bio Romania", potrivit caruia numarul agricultorilor ecologici romani se dubleaza de la un an la altul, plaseaza tara noastra, la capitolul "rata de crestere", pe locul intai in UE. Sub sigla "Romania, gradina bio a Europei", marti, 5 iunie, va avea loc, in aula Academiei de Stiinte Agricole si Silvice din Bucuresti, o conferinta internationala privind agricultura ecologica si dezvoltarea rurala. Organizata de "Bio Romania", conferinta va prilejui, printre altele, semnarea documentelor oficiale prin care Romania va fi desemnata Tara Anului, la cea mai mare expozitie de produse ecologice - Biofach Nürnberg, 2013. Ca asociatie patronala, "Bio Romania" (www.bio-romania.org) este un puternic partener de dialog cu autoritatile statului, sprijina crearea conditiilor economice favorabile de dezvoltare a productiei, procesarea si comertul cu produse ecologice romanesti, informarea, educarea si constientizarea consumatorilor asupra beneficiilor agriculturii ecologice asupra sanatatii umane si a mediului inconjurator.
Fermele taranesti se intorc la... matca
Conform datelor detinute de "Bio Romania", numarul agricultorilor bio se dubleaza si ajunge la 20.000 la finalul acestui an! Daca in 2011, numarul fermelor taranesti certificate bio era de 10.000, in 2012, numarul lor e dublu, ceea ce inseamna o crestere de suta la suta! La aceasta cifra s-a ajuns extrem de repede, tinand cont ca, in 2010, numarul agricultorilor ecologici nu era mai mare de 3.300. Marian Cioceanu, presedintele asociatiei "Bio Romania", gaseste o explicatie plauzibila pentru aceasta crestere spectaculoasa: "Foarte multi fermieri care practica agricultura de subzistenta trec la agricultura ecologica". Altfel spus, Romania are un urias patrimoniu de ferme de subzistenta (numele european al gospodariilor taranesti), de 3, pana la 4 milioane, care pot deveni foarte usor, cu un stadiu de tranzitie/conversie foarte scurt, ferme bio, asa cum, de fapt, au fost in istorie, fenomenul fiind in esenta o intoarcere la... matca. Este o bogatie in mare masura ignorata de guvernele de pana acum ale Romaniei, concentrate mai mult pe marile latifundii, pe agricultura industriala. Chiar daca pe piata interna nu au prea mare cautare, din cauza nivelului scazut al salariilor, produsele bio sunt tot mai cerute, cum se stie, in tarile bogate, in ciuda crizei economice. Daca odinioara ajunsese "granarul" Europei, astazi Romania are mari sanse de a deveni "bioagricultorul" UE, in admiratia capetelor incoronate ale Uniunii, cum e Printul Charles si alti membri ai familiei regale britanice. Cum acest miracol nu se poate intampla fara stimulente, viitoarea politica agricola comuna (PAC), promovata de vizionarul comisar european Dacian Ciolos, acorda o atentie speciala subventiilor pentru micii agricultori, mai ales celor decisi sa obtina "stampila verde" de la agentiile de conversie. In ritmul actual, targurile taranesti din orase nu vor mai vinde simple produse "traditionale", ci autentice produse "bio", sporind binefacerile vietii la tara si contribuind la dezvoltarea rurala. Daca in acest moment subventia este de 160 de euro la fiecare hectar certificat ecologic, asociatia "Bio Romania" a propus 400 de euro/ha, iar Comisia Europeana se pare ca va accepta. Comparativ, guvernul bulgar va plusa, indiferent de marimea sumei europene, astfel ca legumicultorii si viticultorii bulgari certificati bio sa primeasca 512 euro la hectarul lucrat. Oare va face fata Romania provocarii bulgare?