CRISTIAN SIMA - "Ultimul bastion al garanțiilor pe care România le poate pune pe masă în fața investitorilor străini e Mugur Isărescu”

Analist economic, președintele Bursei de la Sibiu - SIBEX

Se întâlnește zilnic cu investitori străini și ro­mâni și e permanent conectat, nu doar la mer­sul economiei noastre, ci și la percepția aces­teia în Occident. Cristian Sima, președintele Bur­sei de la Sibiu, e astăzi unul dintre cei mai lucizi ana­liști economici din România. I-am răpit o jumătate de oră din încărcata sa agendă de lucru, pentru a ne ex­­plica felul în care mediul de afaceri percepe re­cen­tele tulburări politice de la București.

"România stătea foarte bine din punct de vedere macroeconomic, dar tulburările politice trag țara în jos”

- Consiliul Investitorilor Străini din România și-a exprimat îngrijorarea față de situația politică ten­sio­nată din țară. Cum vedeți dumneavoastră, care aveți pulsul mediului de afaceri din România, această si­tuație?

- V-aș ruga să vă uitați la dobânzile titlurilor de stat ro­mânești, cotate pe piețele din afară. Așa cum în Spa­nia sau Italia, în momentul în care au existat tulburări politice, sau când s-a pus problema crizei euro, do­bân­zile la împrumuturile pe 10 ani s-au dus în sus, și la noi se întâmplă același fenomen. De asemenea, urmăriți cu atenție fiecare licitație pe care Ministerul de Finanțe (MF) o face pentru a-și refinanța deficitul bugetar și dacă veți observa creșteri ale dobânzilor sau imposibi­li­tatea MF de a atrage bani, de a-și plasa hârtiile de va­loare la băncile românești, asta să vă ducă cu gândul la faptul că neîncrederea domină piața valutară și piața titlurilor de stat românești.

- Ambasadorul SUA la București, Mark Gi­tenstein, avertiza, și el, la începutul tensiunilor po­litice, că piețele externe sunt foarte sensibile la orice tulburare politică.

- În momentul în care nu mai poți să te împrumuți la dobânzile de până atunci și te împrumuți la dobânzi din ce în ce mai mari, acest lucru îți produce o povară bu­getară tot mai greu de dus. Noi aveam dobânzi de 6% sau de 7%, în dolari, la termenul de 10 ani. Uitați-vă acum la dobânzi și veți vedea că au trecut de 7%, un nivel critic pentru orice țară, fie ea Spania, Italia, Gre­cia sau Portugalia. România stătea foarte bine din punct de vedere macroeconomic, dar tulburările politice trag țara în jos. Ca să exprim și mai plastic ceea ce se în­tâmplă acum, la noi, fac o parafrază după Benjamin Franklin - democrația în România este definită prin doi lupi și un miel, care votează ce se mănâncă la cină. Mielul e poporul român, cei doi lupi sunt Băsescu și USL-ul, taberele politice adverse, în general. Dacă doi lupi votează ce să mănânce la cină, se cam știe care e rezultatul votului. Cu părere de rău o spun, dar din mo­mentul în care guvernul Ungureanu a fost instalat la putere și până în momentul de față, după încă două luni de guvernare sub Ponta, eu, care mă întâlnesc zi de zi cu investitorii străini, pot să vă spun că nimeni nu s-a mai ocupat, nici măcar unu la mie, de economia aces­tei țări! Nimeni! Nici fostul guvern, nici actualul guvern! Așa ceva este inacceptabil, atât timp cât în Europa fierbe un cazan cu smoală, care se poate ori­când vărsa și asupra noastră. Noi nu vrem să ne pre­gătim pentru ceea ce criza europeană ne va rezerva în acest an, în schimb, ne certăm pe lucruri care nu știu da­că vor asigura cât de cât securitatea economică și fi­nanciară a populației. Asta e problema. Cei de la putere spun că s-au dus cursurile în jos și în alte țări, nu doar la noi. E adevărat. Cursul euro - leu nu s-a devalorizat enorm, dar nu se devalorizase nici înainte de tulburările po­litice. Noi aveam o situație macroeconomică bună și încă o avem. Dar în momentul în care va trebui să ne îm­prumutăm la dobânzi de vreo 10%, situația noastră se va schimba peste noapte. Vom descoperi și inflația, și dobânzile mari. Deja băncile nu împrumutau bani că­tre mediul de afaceri. Cu atât mai puțin o vor face în momentul acesta...

"Faptul că am ajuns pe prima pagină a presei internaționale e foarte grav, pentru că influențează investitorul străin”

- Vorbeați de cursul leu-euro. Multă lume a pus creșterea lui pe seama scandalurilor politice.

- Cursul e o chestiune care ține foarte mult de sta­rea psihică a participanților la piață. Cursul poate fi lo­vit de panică, poate fi lovit de efuziuni utopice, cursul poate fi influențat de multe lucruri. E o chestie sen­zuală aproape, aș spune. În schimb, dobânzile titlurilor de stat și modul în care Ministerul Finanțelor e capabil să-și plaseze titlurile de stat sunt lucrurile esențiale. Necazul Europei nu e că a căzut cursul euro-dolar, el poate să se ducă și sub 1 dolar per euro, chiar ar fi fe­riciți mulți, căci un curs slab înseamnă că poți exporta mai bine, iar Europa e un mare exportator. Necazul Eu­ro­pei și al zonei euro este dobânda la care se îm­pru­mută. Când a fost atacat Victor Orban, nu cursul era problema lui, pe el l-a dat peste cap momentul în care a trebuit să se împrumute cu 9% în forinți. Dobânda la 10 ani este referința. Uitați-vă la cât e acum și ui­tați-vă cât va fi după ce ne vom mai bălăcări câteva săp­tă­mâni, cu suspendarea președintelui!

- Au fost în ultima vreme nenumărate luări de po­ziție, precum cea a Angelei Merkel, legate de si­tua­ția politică actuală din România. Ce efect au ase­menea declarații asupra mediului de afaceri și ce efec­te au asupra economiei românești?

- Luați orice fel de investitor străin din Occident care are afaceri în România sau care se pregătea să in­ves­tească în România. El nu citește nici ce scrieți dum­neavoastră, nici ce declar eu, nici nu urmărește Rea­li­tatea, Antena 3 sau B1TV, pentru simplul motiv că nu știe limba română. În schimb, el citește "The Eco­no­mist”, cu articolul dur despre Victor Ponta, ci­tește declarațiile Angelei Merkel, care apar pe agenții ca Reuters sau Bloomberg, plus că cineva îi mai face o revistă a presei internaționale, unde intră "Financial Times”, "Suddeutsche Zeitung” etc. Faptul că am ajuns pe prima pagină a presei internaționale e un lu­cru foarte grav, pentru că influențează investitorul stră­in, care nu se va informa niciodată din presa și tele­vi­ziu­nile românești. Ideea că doamna Merkel nu a avut toate informațiile și s-a pripit când a acuzat ce s-a în­tâm­plat în România e hilară. Se înșeală cei care cred asta! Germania, prima putere a Europei, motorul Euro­pei, țara care controlează Banca Centrală Europeană, singura țară care din punct de vedere macroeconomic poate să țină în spate zona euro nu a fost informată corect sau s-a bazat pe niște articole oarecare din presa străină? Haideți să fim serioși!

- Există riscul în momentul de față ca România să nu își poată îndeplini angajamentele față de FMI?

- Aici nu mai contează FMI: ei ne-au dat banii, faptul că noi putem sau nu să-i dăm înapoi e o ches­tiune relativă, ca și la greci. Nu asta e marea problemă. Problemele țin de datele noastre macroeconomice. Dacă deficitul nostru bugetar sare, dacă dobânzile cresc. Nici nu vă dați seama! Toate prognozele se schim­bă dacă de mâine Ministerul de Finanțe se îm­prumută cu 9% în lei și cumva cu 8-9% în dolari. Pe lângă toate astea, mai sunt și greșeli punctuale care se fac. Fostul ministru de Finanțe a făcut cea mai mare prostie când s-a împrumutat în dolari în momentul în care dolarul creștea. Faceți o socoteală: s-a împrumutat 1,5 miliarde dolari, iar noi de atunci am pierdut, nu­mai din diferența de curs, 14%! Avem de dat 14% din 1,5 miliarde dolari, numai din cauza unui mi­nistru de finanțe! La fel cum alt ministru de finanțe, actual­mente în funcție, ne spune că nu e nici o problemă dacă se devalorizează leul, că ajunge mai mult la buget! Nu-și dă seama că dacă este foarte mare cursul, atunci când va face autostrăzi, va plăti și el mai mult? Poate nu va plăti salarii și pensii, dar pentru tot restul va plăti mai mult.

"Nu e momentul să ne panicăm, nu e momentul să disperăm, dar ar cam fi momentul să și facem ceva, măcar cei care nu au fost implicați în politică în ultimii 20 de ani”

- Credeți că actuala situație socio-politică și eco­nomică ar putea degenera în presiuni de stradă?

- Nu există presiune socială în prezent. România e în letargie. Clasa medie încă e convinsă de faptul că are ceva de pierdut. Românul nu protestează decât atunci când nu mai are nimic de pierdut. Românul e exact ca mielul din povestea de la început, care a fost votat să fie mâncat la cină, dar cum cina e pe seară, iar noi suntem la prânz, până diseară ne mai putem distra! Când o să se apropie cina, atunci s-ar putea să protes­teze și el.

- Dacă nimeni nu se implică, ce avem de făcut? Care este soluția?

- Faptul că nu ne implicăm e o problemă. Ne place să stăm pe margine și să așteptăm să vină toate din cer. Iar ce vine din cer ține de starea vremii. Cursul leu - euro o să mai și scadă, pesemne. O să mai intervină BNR, dar uitați-vă la dobânzile titlurilor de stat. Ele con­tează. Cursul e volatil, e o piață care depinde de per­cepția fiecăruia, e cerere și ofertă, iar oamenii au di­verse idei și sentimente, nu poți să-i oprești. Se poate crea panică. Sigur, nu e momentul să ne panicăm, nu e mo­mentul să disperăm, dar ar cam fi momentul să și fa­cem ceva, măcar cei care nu au fost implicați în po­litică în ultimii 20 de ani. Exisă o clasă medie și niște in­vestitori care nu au făcut niciodată afaceri cu statul, care au dezvoltat afaceri extraordinare, care dețin aproape 40-50% din economia noastră. Acești oameni vor fi profund supărați să se năruiască munca lor de aproa­pe 20 de ani. Când acești oameni vor protesta, lucrurile se vor schimba radical.

- Există speculații în mediile de business cum că s-ar pregăti schimbarea lui Mugur Isărescu de la BNR. E plauzibil un astfel de scenariu? Ne putem aștepta și la așa ceva?

- La cum au evoluat evenimentele politice, Mugur Isărescu e viitorul vizat, iar Florin Georgescu stă în bloc-starturi. Astea sunt jocurile. Totul se face pe func­ții. Și, cu tot respectul pentru Florin Georgescu, e ca și cum l-ai aduce astăzi pe Pele, din 1970, să joace într-o echipă cu Messi. O fi fost Pele mare jucător, dar, să fii avut azi 28 de ani și tot n-ar putea să facă față într-o echipă cu Messi. Cam asta e situația. Ultimul bastion al garanțiilor pe care România le poate pune pe masă în fa­ța investitorilor străini e Mugur Isărescu. Mugur Isă­rescu, care, să ne înțelegem bine, a jucat foarte prost miș­cările din ultima vreme. Dar avem oare o altă per­soa­nă mai bună să o punem acolo? Numai ideea de a fi echilibrat ca bancher central e foarte greu de rezolvat! Aici e tot jocul: dacă se vor îndrepta și spre BNR, dacă se vor atinge și de Mugur Isărescu, nu știu cum o să o scoa­tem la capăt. Repet, cele mai mari amenințări vin din exterior. Ideea e: suntem pregătiți să facem față unui nou val de criză? Că dacă pe noi ne prinde valul cu mici și bere, s-ar putea să ne acopere instantaneu. Ul­timele două guverne, cum v-am spus, numai de eco­nomie nu s-au ocupat...