Abia după ce sistemele de alimentare de pe stație vor funcționa fără probleme, în septembrie 2022, este prevăzută trimiterea a patru oameni pe Marte, unde aceștia ar urma să ajungă în 2023 și să rămână timp de doi ani, până la înlocuirea lor de către alți patru "coloniști”.
Ideea îi aparține lui Bas Landsdorp, un om de afaceri olandez, care are sprijinul unui important savant, compatriot cu el, fizicianul Nobel Gerard't Hooft, laureat al premiului Nobel. Costurile sunt estimate de Landsdorp la doar șase miliarde de dolari. Cine să creadă, când un singur zbor Curiosity spre Marte a costat 2,5 miliarde. De-aici, scepticismul lumii științifice și nu numai. Landsdorp s-a gândit însă la o sursă de amortizare a acestor costuri cu totul originală: drepturile de transmisie TV. Drepturi care s-au ridicat la cinci miliarde de dolari pentru Jocurile Olimpice de luna trecută.
Nu este însă vorba numai de costuri, ci și de tehnologia necesară pentru aventura "Mars One”. Landsdorp s-a adresat firmei Space X, a miliardarului american Elon Musk, poducătoarea navetei "Dragon”, care a reușit anul acesta alimentarea automată a Stației Spațiale Internaționale. Următorul pas este adaptarea navetei pentru transportul a șapte astronauți. Tot Space X ar trebui să furnizeze o rachetă capabilă să transporte, cu costuri minime, încărcături de mai multe tone în spațiu. Alte probleme sunt protecția astronauților împotriva radiațiilor cosmice din timpul exploziilor solare, care sunt, la ora actuală, printre cauzele cele mai obișnuite ale îmbolnăvirilor de cancer. În fine, partea cea mai problematică este viața pe Marte. Înaintea oamenilor, vor ajunge acolo casele modulare, care vor trebui să permită primilor coloniști să își amenajeze o "locuință” de 50 de metri pătrați. Firma ILC Dover construiește, ce-i drept, costume spațiale și airbaguri care au rezistat până acum, dar este o întrebare dacă ele vor putea constitui un cămin durabil, în condițiile vitrege de pe planeta aflată cu cel puțin 55,75 milioane de kilometri mai aproape de Soare decât noi. Aici, locuitorii ar trebui să își procure hrana cultivând legume pe mici suprafețe de grădină. Ce legume se aclimatizează pe Marte? Pentru a răspunde la această întrebare, Landsdorp se bazează pe cunoștințele unei firme olandeze, PlantLab, care folosește LED-uri (niște lămpi cu consum mic) pentru fotosinteza plantelor. În ce privește energia, ea va fi asigurată, în viziunea lui Landsdorp, exclusiv pe baza celulelor solare, dar ar fi nevoie de baterii extrem de puternice, pentru a supraviețui în noaptea marțiană, cu durata de 48 de ore.
Problemele colonizării planetei Marte nu sunt însă doar tehnice. Astronautul german Ulrich Walter evaluează riscurile de eșec, ca fiind mult mai mari decât în cazul expedițiilor navetei Shuttle. "Să ne imaginăm numai cum vom privi neputincioși la moartea acelor oameni, în fața camerelor de luat vederi”. Un alt punct de vedere, al teologului Dieter Hattrup, profesor la universitatea Paderborn, vorbește despre martiri. "Se cunosc martiri care și-au dat viața pentru un scop moral înalt, dar de ce ar fi cucerirea planetei Marte un scop moral?”. Dar Lansdorp rămâne pe baricade. După lansarea oficială a înscrierilor pentru misiune, el a fost pur și simplu asaltat de cereri. Selecția celor patru viitori marțieni va fi realizată de psihologi. Nu se știe dacă vor fi aleși coloniști de ambele sexe, dar până și optimistul Landsdorp le recomandă primilor pionieri să nu facă copii pe Marte, dezvoltarea fătului fiind o necunoscută în condițiile de gravitație redusă și de lipsă a asistenței medicale.
Bas Lansdorp (n. 1977) este un tânăr inginer care până în 2008 s-a ocupat de proiectarea de centrale eoliene. A abandonat în plină glorie proiectul, în momentul când s-a ivit idea unei misiuni pe Marte, transformată în show media. A început să lucreze la proiectul "Mars One” în ianuarie 2011, împreună cu Arno Wielders. "Planul s-a dezvoltat foarte mult de când l-am lansat, și oricine aude acum despre el este uimit de realismul nostru”, spune Landsdorp, un afacerist înnăscut.
TUDOR LAVRIC