Tocurile înalte și consecințele lor

Dr. Ion Nica
Foarte puține femei își pot refuza plăcerea tocurilor înalte, o modă care le avantajează ținuta și grația corporală.

Glezna și gamba se subțiază, silueta pare mai suplă și mai înaltă, iar profilul trupului capătă curburi și arcuiri mai atrăgătoare. O grămadă de avantaje, dacă n-ar exista pericolele din spatele lor, care nu se văd, dar care amenință sănătatea. Mai ales când pantofii cu tocuri înalte au și vârfurile foarte ascuțite, care fac piciorul mai suplu, încălțările nu acoperă suficient laba piciorului, care este fixată doar de o baretă îngustă peste gleznă și alte câteva peste de­gete, astfel că se ajunge la un sprijin inadecvat, cu călcâiul mult ridicat. Or, mersul îndelungat în aceste con­diții de instabilitate duce la o accentuată oboseală a picioarelor, a încheieturilor și a grupelor musculare ale șoldului, bazinului și coloanei vertebrale. Echilibrul pos­tural fragil poate crește frecvența riscului de en­torse, luxații la glezne, genunchi sau chiar diverse frac­turi.
Ce spun specialiștii? Podiatriștii (numele me­dicilor specializați în acest domeniu), împreună cu orto­pezii, au identificat aspectele ce se pot dezvolta la fe­mei­le ce poartă încălțăminte cu toc înalt. Cercetările au stabilit că tocul de peste 4 centimetri purtat mult timp crește pre­siunea în zona tălpii, urmată de dureri provo­cate de stresarea articulațiilor labei sau prin apariția de bătături și monturi. Nici călcâiul nu este ocolit de neplăceri, căci pantofii înalți deteriorează musculatura membrelor inferioare, creând dezechilibre urmate de dureri la ge­nunchi, călcâi și la degete, care se defor­mea­ză (degete în ciocan). Suferința poate persista multe luni.

• Artrozele - Studii recente au confirmat realitatea că purtarea pantofilor cu tocuri înalte deteriorează fiziologia normală a articulației gleznei, astfel că frec­vența artrozei la această articulație este de peste 90% la femei.

Acestea trebuie să știe că pentru păstrarea stabilității în timpul mersului pe tocuri înalte, în mod obligatoriu are loc o alternativă de compensare și din partea ge­nunchilor și a șoldurilor. Mai ales genunchii prezintă modificări anatomice, cel mai solicitat fiind tendonul ro­tulei. Urmarea imediată: dureri în timpul mersului (compensările pentru presiunea crescută asupra glez­ne­lor se fac mai mult la genunchi decât la șolduri, fapt ce explică de ce artrozele sunt mai dese la aceste înche­ieturi). Deficiențele semnalate sunt strâns corelate cu osteoporoza și prin faptul că păstrarea echi­librului pe astfel de tocuri este mult mai dificil de realizat, iar riscul fracturilor crește la femeile aflate în pragul menopauzei. Apare și situația specială a unor femei care, după purtarea ani îndelungați a tocurilor înalte, nu mai pot merge fără ele. Explicația este că masele mușchilor gambelor, aflându-se într-o continuă stare de contractură, trag de căl­câi în sus și împing laba în jos.

•  Nevrita Morton este o mică tu­moră ce se formează pe un nerv al labei piciorului, o tumefiere inflamată, aflată în vecinătatea degetului mare. Senzația este dureroasă, de arsură, care de obi­cei se intensifică la mers, dar care se ameliorează la oprire și la un masaj ușor. Uneori, persistă o senzație de nisip între degete sau usturimi și amorțeli. Diagnosticul se poate stabili pe baza istoricului - purtarea continuă de tocuri înalte, iar dacă este necesar, se apelează la examene imagistice (RMN). Trata­mentul acestui sindrom neuropatic se rezolvă, uneori, prin simpla repauzare a piciorului, prin aplicații locale cu gheață, infiltrații, încălțăminte bine adaptată, medicamente antiinflamatoare, iar în cazurile ce nu răspund la aceste remedii, soluția poate fi un procedeu chirurgical.

•  Alte posibile consecințe - Fixarea înghesuită a unui picior de formă dreptunghiulară într-un pantof triunghiular, deci cu vârfurile ascuțite, produce și alte de­teriorări ale aparatului locomotor, cum sunt un­ghiile încarnate, hemartrozele (sânge în articulații), mai ales la genunchi, inflamarea articulațiilor (sinovite) sau a tecilor tendoanelor, osteocondroze, apofizite, cio­curi (osteofite), osteocondrite (prin diminuarea circu­lației sângelui în osteoarticulații), spasme musculare, deteriorarea tendonului ahilian ș.a.

Măsurile preventive au în vedere evitarea gre­șelilor frecvente pe care le fac femeile la alegerea pan­tofilor, ținând cont și de faptul că și dimen­siunile picioarelor se modifică de-a lungul anilor (intervin modificări hormonale, sarcini, greutate, vârstă). Cu cât tocurile sunt mai înalte, cu atât su­feră mai mult bolta, glezna, genunchii.

• Recomandarea specialiștilor este să fie preferate tocurile mai scunde și mai stabile, poziționate mai mult spre spate. Și să se ia act de faptul că dimensiunile labei piciorului variază în cursul aceleași zile cu aproximativ un număr, între dimineața și seara, când pi­cioar­ele sunt mai umflate, de pe urma efor­tului zilnic, la care se adaugă uneori și mân­carea cu mai multă sare, care reține lichide în corp.

•  Este oportun ca momentul cumpă­rării pantofilor să fie ales către sfârșitul zilei.

• Acomodarea cu orice încălțăminte nouă să se facă treptat, iar dacă apar leziuni, chiar superficiale, să fie corect tratate și să se renunțe la acești pan­tofi un timp. (Personal, am depistat un tetanos la o pacientă, printr-o rosătură la călcâi, produsă de pan­tofi.)

•  Un sfat în plus: consumați mai puțină sare, dacă vreți să nu vi se umfle picioarele și să nu alungați calciul din oase! Pentru a elimina surplusul de sodiu din sânge, rinichii trebuie să asocieze calciu.

Desigur, vor exista totdeauna femei dependente de capriciile modei, ce nu se pot despărți de pantofii cu toc înalt, indiferent de preț și de suferință! Totuși, trebuie amintit că sănătatea are limite și că unde "nu-i cap, e vai de picioare”!