Inspirăm și expirăm de circa 20.000 de ori, în fiecare zi, și ni se pare ceva absolut firesc, de neluat în seamă. Lucrurile stau, însă, cu totul altfel, atunci când respirația devine greoaie, pentru că acesta poate fi semnalul unei eventuale pneumonii.
Niciunul dintre noi nu trece prin iarnă fără o răceală sau o gripă. În general, scăpăm relativ repede de tuse sau de guturai, dar atunci când bacteriile se extind, provocând o infecție la plămâni, situația poate deveni periculoasă. Și cam o pneumonie din 40 sfârșește, din păcate, tragic. Milioane de oameni se îmbolnăvesc, an de an, de așa-numita pneumonie, numărul lor fiind, în ultimul timp, într-o permanentă creștere.
Pentru a nu vă lăsa "surprinși" de ea, respectiv pentru a vă putea trata rapid și corect, iată câteva întrebări și răspunsuri importante:
Ce se întâmplă în cazul unei pneumonii?
Pneumonia bacteriană - forma cea mai frecventă - este declanșată prin pneumococi. Există și forma nebacteriană, provocată de virusuri, paraziți, ciuperci și alți agenți patogeni. În ambele cazuri, este vorba de o inflamare a alveolelor pulmonare sau a țesutului pulmonar, care se umple cu lichid și infecția se răspândește repede în tot organismul.
Persoanele mai vârstnice și slăbite nu prezintă simptome clare ale bolii, în cazul lor, indiciul acesteia putând fi o stare generală proastă. Oamenii tineri și sănătoși înving boala în 2-3 săptămâni.
Cum poate fi recunoscută prezența bolii?
Boala începe brusc, cu un puseu puternic de febră. Alte simptome sunt: frisoanele, respirația și pulsul accelerate, tusea seacă și durerile în zona toracică. Bolnavii se simt slăbiți, transpiră tare și pot părea confuzi, din cauza febrei ridicate. În orice caz, la cel mai mic semnal, trebuie consultat medicul de familie sau un medic internist.
Cum diagnostichează medicii o pneumonie?
Ascultând bolnavul cu stetoscopul, medicul constată dacă zgomotele produse din respirație sună modificat. Cu ajutorul radiografiei, el poate vedea, apoi, poziția și dimensiunea zonelor inflamate. Iar pentru stabilirea exactă a agenților patogeni, poate face o probă de secreție din cavitatea faringiană. Dar și o analiză de sânge poate oferi indicii legate de tipul și de propagarea agenților patogeni.
Ce tratament folosește medicul?
Când diagnosticul este cert, se recomandă, în general, un antibiotic care să combată bacteriile cele mai frecvente, în cazul pneumoniei. Tratamentul cu antibiotice durează până la 10 zile. Întreruperea înainte de termen a tratamentului poate produce o recidivă, care adeseori poate fi mai gravă decât boala inițială. Importantă este odihna (dacă se poate la pat) și consumul suficient de lichide, pentru compensarea deficitului important.
Care sunt persoanele afectate, în mod frecvent, de această boală?
Riscul cel mai mare îl prezintă copiii mici (sub 1 an), adulții trecuți de 60 de ani și persoanele cu antecedente: mai ales pacienții cu imunitate scăzută, mai expuși bacteriilor, atât acasă, cât și în spital. Dar și în cazul diabeticilor există pericolul ca o pneumonie să se cronicizeze și să le pună viața în pericol.
Cum poate fi prevenită pneumonia?
Tratând până la vindecarea definitivă, fiecare răceală. Pneumonia fiind, adeseori, urmarea unei gripe, se recomandă, preventiv, vaccinul antigripal. Dar cea mai eficientă protecție o reprezintă stilul de viață sănătos - fără țigări și cu o alimentație echilibrată pentru întărirea sistemului imunitar.
Pentru întărirea plămânilor
• Inspirați și expirați adânc, în mod conștient, de câteva ori pe zi. Puteți spori efectul, expirând "șuierat" (zgomotos).
• Afară, la temperaturi joase, inspirați - pe cât posibil - pe nas, unde mucoasa poate "captura" majoritatea bacteriilor.
• Cântați, din toate puterile, acasă sau în mașină, când auziți, la radio, melodia dvs. preferată. Antrenamentul vocii este foarte important, de exemplu cântând într-un cor.
• Mergeți cât mai des la saună (baia de aburi). Acționează ca un antibiotic natural: aerul umed curăță plămânii și bronhiile și ajută mucoasele nazale să funcționeze.