Medicamente de primăvară: Frunze verzi de leuștean și de țelină

Ilie Tudor
Aflate la îndemână, în grădină și în piețe, leușteanul și țelina verde și-au pierdut aura de plante medicinale, fiind puse în ciorbe doar pentru aroma lor. Dar, pe lângă arome, cele două legume sunt extrem de bogate în clorofilă și alte principii active, care au o imensă capacitate de a absorbi toxinele din corp. Acum, la început de mai, leușteanul și țelina verde au maximumul de potențial curativ. Să le cunoaștem mai bine și să le facem o plecăciune înainte de a le pune pe tocător

Leușteanul verde

În bucătăria tradițională românească, leușteanul este indispensabil în timpul primăverii. Fie că este vorba de delicioasele ciorbe de post, al căror gust sporește prin frunzele aromate ale leușteanului, sau de bucatele de Paște, unde leușteanul e salvator, deoarece contraca­rea­ză toxicitatea ridicată a cărnii de miel, acest zarzavat este nelipsit. Apoi, este imposibil să nu îl remarci în gră­dină, datorită staturii sale impozante, dar și a ver­de­lui ușor albăstrui al frunzelor sale lucioase, ca să nu mai vorbim de aroma lui inconfundabilă. În popor, era cu­noscut deopotrivă ca aliment, dar și ca plantă magică, fiind creditat cu puteri extraordinare, de alungare a spi­ritelor rele. Nu exista talisman mai puternic împotriva zburătorilor, ielelor și a altor amenințări de din­colo, de­cât combinația dintre leuș­­tean și iarba creață (un soi de mentă de grădină). Din punct de vedere științific, prin­ci­piile active pe care le conține au o pu­ternică acțiune tera­peutică asupra apa­ratului respirator, a aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin și a celui imu­nitar. Este un excelent remediu pentru pre­ve­nirea boli­lor, atunci când este consumat sistematic, putând de­veni, la nevoie, când este dozat corespun­zător, și un remediu eficient într-o multitudine de boli.

Leușteanul și digestia

Frunzele sale sunt un excelent tonic digestiv, care crește secreția de sucuri, alungă inapetența și pune în mișcare tubul digestiv. Se recomandă contra dispepsiei, gastritei hipo- și hiper-acide, dischineziei biliare (fiere leneșă). Leușteanul reglează și secreția de sucuri gas­tri­ce, favorizează peristaltismul gastric și elibe­rarea bilei din colecist, are efecte antiinflamatoare, fiind un adjuvant util în cazul colecistitei și al pancreatitei. Tra­tamentul este simplu: se mestecă 1-2 frunze proas­pete de leuștean înainte și după masă.
În cazul lipsei poftei de mâncare, a senzației de greață persistentă, cu un sfert de oră înainte de masă, se consumă una-două frunze proaspete de leuștean, care se mestecă îndelung. Uleiurile volatile și substan­țele amare pe care le conțin sunt un excelent stimulent digestiv și măresc pofta de mâncare. Are, datorită aci­dului angelic conținut în frunzele sale, și efecte tonice nervoase și psihice, fiind ca atare eficient și în cazul anorexiei psihice. Un element interesant este că atunci când sunt consumate în cantități mai mari (5-10 frunze odată), efectul frunzelor de leuștean este cel opus, di­minuând pofta de mâncare, și constituie un tratament util contra apetitului alimentar excesiv.

Leușteanul și sănătatea intestinelor

În cazul sindromului colonului iritabil se recoman­dă consumul de leuștean proaspăt, în cantități cât mai mari, precum și administrarea unei căni de infuzie com­binată de frunze de leuștean, de două ori pe zi. Un stu­diu recent arată că flavonoidele conținute în frunzele acestei plante au efecte antiinflamatoare asupra mucoa­sei intestinale, în timp ce substanțele sale volatile, cu efect antiseptic, reglează flora tubului digestiv. Rezul­tate foarte bune se obțin prin combinarea acestui trata­ment cu administrarea de uleiuri bogate în acizi grași Omega 3 (conținuți de pește, de semințele de in etc.).
În cazul colicilor intestinale și al spasmelor diges­tive, se bea o cană de ceai fierbinte de leuștean, obținut prin opărirea a 2 lingurițe de frunze uscate cu 250 de ml de apă. Leușteanul conține substanțe active cu efecte antispastice și carminative, fiind printre cele mai efi­cien­te plante medicinale în aceste afecțiuni.

Leușteanul și bolile renale

Un studiu realizat în Germania arată faptul că sucul proaspăt de leuștean (10 lingurițe la o cană de suc de mor­cov, cu care se bea combinat) ajută la dizolvarea pietrelor la rinichi (urați, oxalați) și previne formarea lor. Atunci când nu există leuștean proaspăt la înde­mâ­nă, efecte excelente se obțin și prin consumarea zilnică a 1-2 căni de infuzie combinată, preparată din 2 lin­gu­ri­țe de plantă uscată (frunze și semințe) la 250 ml de apă.
Pentru prevenirea cistitei (inclusiv a recidivelor sale) se consumă mult leuștean proaspăt, adăugat la diferite mâncăruri. Odată instalată cistita, ea se tratează cu infuzie combinată de leuștean, din care se consumă câte 3 căni pe zi, administrate la 2 ore după masă.
În cazul retenției de urină, se recomandă leușteanul proaspăt, tăiat marunt, adăugat la supe calde și în sala­tele de legume. Consumat în cantități suficiente (mini­mum 20 g pe zi), are efect diuretic, antispastic, fiind in­di­cat pentru retențiile de urină care apar post-ope­rator, după cistitele acute, după administrarea medi­ca­men­telor ce inhibă diureza sau în une­le afecțiuni tu­mo­rale. Suplimen­tar, se consumă sucul de leuștean proas­păt, câte 1 lingură luată din oră în oră, pe parcur­sul zilei. Principiile active nu doar stimulează formarea urinei și eliminarea ei, ci ajută și la elimi­narea masivă a ureei și a altor produși reziduali din organism.

Leușteanul și pielea

În medicina populară, leușteanul cules primăvara este considerat deopo­trivă un elixir de sănătate și de fru­musețe pentru piele, utilizările sale fiind surprinzător de diverse în acest domeniu.
* Contra tulburărilor de pigmentare (pete) ale pielii, se freacă zona afectată cu frunze proaspete de leuștean, zdrobite în prealabil. Aplicația durează cinci minute și se repetă de două ori pe zi, vreme de o săptă­mână. Efectele sunt excepționale în cazul petelor care apar în contact cu diverse substanțe chimice. În cazul petelor pe piele care apar pe fondul unor tulburări in­terne, tratamentul extern este dublat cu o cură de de­to­­xi­fiere, cu o durată de minimum 2 săptămâni, timp în care se iau 12 lingurițe de suc de leuștean pe zi.
* Contra reacțiilor alergice la nivelul pielii, frunzele proaspete de leuștean se toacă foarte bine pe o planșetă de lemn sau se mărunțesc în mixer, după care se învelesc într-un tifon subțire și se aplică pe locul afectat, unde se lasă vreme de o oră. Are efecte antihis­taminice directe, diminuează inflamația, calmează mân­cărimile.
* Pentru tratarea arsurilor de gradele I și II, se strivește o mână de frunze proaspete de leuștean pe o planșetă de lemn, apoi se aplică pe locul afectat, unde se țin vreme de minimum o oră. Această aplicație are efecte calmante locale, antiinflamatoare, previne infec­ția și grăbește refacerea țesuturilor distruse.

Leușteanul și protecția... magică

În Apuseni, fetelor aflate la pubertate li se dădea să mănânce dimineața turte de grâu cu leuștean verde, ca să fie ferite de "zburători și alte ispitiri necurate". În nordul Moldovei, se credea că rădăcina de leuștean, dez­­gropată în Vinerea Mare și administrată pisată în fiecare seară, ajută la alungarea spiritelor rele din om, fiind o metodă de exorcizare. De ase­me­nea, se credea că, adăugate în apa din scăldă­toare, frun­zele de leuștean alungă gândurile negre.

Țelina verde

Lăsate pe nedrept în umbră de către bulbul plantei, frunzele țelinei sunt, de fapt, mult mai active din punct de vedere terapeutic decât le­gendara sa rădăcină. Chiar și în mâncăruri, țelina verde, proaspăt tocată, dă o aromă și un gust mai plăcut și mai puternic decât ră­dăcina. Pe urmă, ca și leușteanul, a cărui "verișoară" este, țelina face parte din familia Apiaceae, frun­zele ei având proprietăți terapeutice destul de asemănătoare, dar și unele caracteristici speciale, deloc de neglijat. La fel ca și leușteanul, țelina conține în frunzele sale uleiuri volatile cu efecte antibiotice, flavone cu acțiune antioxidantă ori clorofilă cu efecte antitumorale și anti­virale. Pe de altă parte, proprietățile sale afrodi­siace, dar și cele anti-îmbă­trânire și de reglaj hormonal fac din țelină un remediu redutabil, fără sea­măn în bucă­tărie și în... farmacie. În cele ce urmea­ză, vom afla mai mul­te despre proprie­tățile acestui zarza­vat-medi­cament:

Țelina și hormonii feminini

Frunzele proaspete de țelină sunt un excepțional reglator al activității ovarelor și a glandelor cortico-su­prarenale. Sucul de țelină verde (10 linguri pe zi) pre­­vine ciclul menstrual dureros, regularizează perioa­dele de timp dintre menstre și stimulează ușor apariția ovulației. Același suc este un excepțional ajutor pentru tulburările care apar pe fond de stres la nivelul glande­lor suprarenale. Femeile care rețin apă în țesuturi, care transpiră foarte abundent sau care au tulburări de apetit ar trebui să facă o cură de minimum 30 de zile cu suc de țelină, din care să consume câte 50 ml, de 2 ori pe zi.
* Contra frigidității - se consumă 50-100 ml de vin obținut din frunze și semințe de țelină, preparat după rețeta de mai jos. Remediul se ia pe stomacul gol sau la minimum două ore după consumarea alimentelor și cu 15-30 minute înaintea actului sexual. Efectele sunt rapide. Pentru îmbunătățirea vieții sexuale pe termen lung, se recomandă și salatele cu frunze de țelină, pul­berea de semințe de țelină (2 g pe zi), care au efecte pu­ternice de relansare a activității ovarelor.

Țelina și reîntinerirea

Frunzele de țelină stopează procesele oxidative de la nivel celular, prevenind și chiar inversând sensul pro­ceselor de îmbătrânire. Se recomandă consumul de frun­ze de țelină proaspăte (minimum 50 g zilnic), aso­ciat cu o dietă preponderent crudivoră, cele două mij­loa­ce tera­peutice conjugate făcând adevărate minuni. Se ține o cură de minimum 3 luni, timp în care se con­su­mă zil­nic țelina proaspătă, asociată cu o alimentație integral vegetariană, gătită termic doar în proporție de 30%.
Frunzele de țelină sunt foarte eficiente contra pro­ble­melor oculare, osoase, musculare și articulare, de­oa­rece sunt bogate în flavonoide, cu efecte antiinfla­matoare, în vitamina C, în fitohormoni cu efect întine­ritor. Cura cu țelină este foarte importantă și pentru com­baterea efectelor secundare nefaste ale corticoi­zi­lor, diureticelor și statinelor, cu care sunt adesea tratate afecțiunile vârstei a treia.

Țelina și bolile cardio-vasculare

Sucul din țelină verde este folosit în mod tradițional în China pentru reducerea presiunii arteriale și pre­venirea bolilor de inimă. Rețeta este simplă: se ames­tecă sucul de frunze cu miere în cantități egale și se administrează 5 linguri din acest amestec, de 3 ori pe zi, timp de minimum o lună. Studii recente au arătat că după 6 săptămâni de tratament, valorile presiunii arte­riale au scăzut, la cei mai mulți dintre pacienți, cu 12-15%, aceasta datorându-se atât efectelor vasodi­lata­toare, cât și celor diuretice ale acestui zarzavat.
Frunzele de țelină sunt eficiente și contra ischemiei cardiace, ajutând la prevenirea infarctului. Aceasta, deoarece țelina are în compoziția frun­zelor sale așa-numitele "ftalide", substanțe care au efecte relaxante asupra muscula­turii netede și care fac arterele să își mă­rească diame­trul. Mai mult, această categorie de sub­stanțe redu­ce nivelul hormo­nilor de stres din sânge, împiedi­când astfel vaso­constricția și pu­seele de hiper­ten­siune. Se recomandă cura cu suc de țelină (150 ml pe zi), dar și consumul de țelină sub formă de salată, în cure de 6 săptămâni, minimum.

Țelina și cancerul

Studii de laborator au arătat că anumite substanțe active din țelină, așa-numiții compuși acetilenici, sto­pează creșterea tumorilor. Alte substanțe din acest zar­za­vat, cumarinele, au un important rol în prevenirea pro­ceselor de malignizare. Ca atare, se recomandă - atât pentru prevenire, cât și ca adjuvant contra afec­țiunilor tumorale - consumul de țelină proaspătă, sub formă de salată, câte 50-70 g pe zi.
Efecte deosebite are țelina contra cancerului de co­lon și de rect, un studiu făcut în China, la Colegiul de Medicină din Harbin, pe 336 de cazuri de cancer colo-rectal, a dovedit că un consum ridicat de frunze de țelină și de ceapă verde, în special, și de zarzavaturi verzi, în general, ameliorează această formă de cancer. Un rol la fel de important îl au - se pare - cele două ve­getale și în prevenirea acestei forme de cancer. Se reco­mandă, așadar, con­sumul zilnic de salate de cru­dități, asezonate din belșug cu frun­ze de țelină și de ceapă verde.
Ca adjuvant contra leucemiei și a limfomului ma­lign Hodgkin se recomandă consumul de suc de țelină verde, câte 100 ml, de două ori pe zi, combinat în pro­por­ții egale cu suc de rădăcină de mor­cov. Sucul se bea foarte proaspăt, pentru a împiedica deterio­rarea unor substanțe conținute de frunzele de țelină, substanțe care sunt o speranță în trata­men­­tul acestor afecțiuni. Studii de medicină ex­pe­ri­mentală au arătat că mai multe prin­cipii active con­ținute de țelină (luteolina și ftalidele) inhibă dezvoltarea tumorilor, inducând apoptoza, adică moar­tea progra­mată a celulelor canceroase.

Țelina și frumusețea

Salatele de crudități cu multă țelină verde sunt un adevărat elixir în tratarea supragreutății, a problemelor pielii, dar și a retenției de apă din corp. Această plantă are efecte diuretice, ajutându-ne să eliminăm excesul de apă din țesuturi și ajutându-ne la "topirea" mai efi­cientă a adipozităților în exces. De asemenea, țelina verde consumată zilnic (40-70 g) reduce reacti­vitatea la stres, fiind de mare ajutor pentru combaterea așa-nu­mitelor "accese de foame", care apar frecvent la obezi, mai ales în condiții de tensiune emoțională, de gol sufletesc, de frustrare afectivă. Salatele cu multă țelină verde, consumate zilnic, întineresc pielea, fă­când-o mai elastică, mai luminoasă și mai netedă. Datorită conți­nutului său de clorofilă și de siliciu organic, țelina mai este folosită și ca tonic pentru păr și unghii.

Modalități de administrare a zarzavaturilor de primăvară

Adaos în mâncare
Foarte multe din mâncărurile de zi cu zi pot căpăta mai multă savoare prin adăugarea de frunze de leuș­tean ori țelină foarte fin tocate, așa încât să nu li se simtă prea tare asprimea. Tradițional, cele două zarza­vaturi sunt adăugate în mâncărurile calde, cum ar fi cior­bele, tocănițele, drobul, însă este recomandat ca acest zarzavat să fie pus și după prepararea termi­că, nu doar în timpul ei, pentru păstrarea unei părți im­portante din conținutul lor de vitamine și enzime. Fo­lo­siți frunzele de țelină și leuștean și ca adaos aromatic și, totodată, ca element decorativ, în salate, sandvi­ciuri, sosuri ori garnituri.

Sucul
Pentru a obține sucul de leuștean sau țelină se mi­xează o mână de frunze proaspete, la care s-au adău­gat 4 linguri de apă, după care se lasă jumătate de oră la macerat, apoi se filtrează. Licoarea obținută este bine să se consume imediat sau să fie păstrată la fri­gi­der, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspăt ob­ți­nut din frun­zele de leuștean sau țelină este un puter­nic me­dicament care, de obicei, nu se administrează sin­gur, ci diluat în puțin suc de rădăcină de morcov. De regulă, se iau de 4 ori pe zi câte 3-4 linguri de suc de frunze, diluate în câte un sfert de pahar de suc de morcov.

Vinul
O sută de grame de frunze de leuștean proaspăt sau de țelină proaspătă se toacă mărunt și se pun la macerat în 750 ml de vin alb, într-o sticlă care se în­chide erme­tic și se păstrează la temperatura camerei, vreme de două săptămâni. După trecerea acestei pe­rioade, ames­tecul se filtrează, iar preparatul astfel obținut se păstrea­ză la rece, în recipiente bine închise. Se bea câte un păhărel înainte de masă. Vinul de leuș­tean este un leac străvechi, cunoscut pentru efectele sale în combaterea anorexiei, a indigestiei, a unor boli cardiace, asociate cu retenția de lichide.
Vinul de țelină, la rândul său, este un puternic diu­retic, reglează menstrele și activitatea ovarelor. Dacă la macerare se adaugă, alături de frunze, și vreo 10 g de semințe de țelină pisate, vinul capătă proprietăți afro­disiace, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.