Basarabia, la jumătatea drumului spre casă

Ion Longin Popescu
În data de 28 iunie se vor împlini 73 de ani de la ocu­parea Basarabiei de către URSS.

Membrii Consiliului Unirii au decis să contribuie prin toate mijloacele la pre­gătirea unei acțiuni menite să spele rușinea trăită de ba­sarabeni, pe data de 9 mai 2013, când repre­zen­tanți ai cercurilor imperiale rusești au venit la festivitatea în stil sovietic, patronată de Am­basada Rusiei, ofensând demnitatea națio­nală a românilor. Între timp, tot de la Chiși­nău, prin agenția Romanian Global News (RGN), ne-a venit știrea că voluntarii din platforma civică "Acțiunea 2012" au reușit, în numai o lună și jumătate, să adune peste 50.000 de semnături pentru susținerea unui proiect legislativ care vizează apropierea definitivă a Basarabiei de România. Semnăturile au fost strânse din majoritatea județelor din țară și din diaspora. Obiectivul final al acestui demers este colectarea a cel puțin 100.000 de semnături care să sprijine în Parlamentul României, inițiativa legislativă cetățenească. Printre obiectivele centrale ale pachetului le­­gislativ vizat se numără: facilitarea procesului de obți­nere a vizelor pentru românii de peste Prut, recunoașterea cetă­țeniei române, crearea unor instituții care să se ocupe strict de relațiile cu Republica Moldova dar și o serie de reglementări privind ruperea cortinelor care despart în continuare cele două state românești. "Acțiunea 2012" este o coaliție de organizații non-guvernamentale și gru­puri de inițiativă care militează pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Pentru informații despre amplasarea punctelor de colectare de semnături sau alte date despre campanie, voluntarii vă stau la dispoziție la numerele de telefon:
0727.68.96.15 / 0767.04.69.35.

La Belgrad, ca la Sofia?

Primul ministru sârb a fost în vizită la București zilele trecute. În mod logic, prima sa grijă a fost să obțină de la primul ministru român, Victor Ponta, promisiunea fermă că România va susține aderarea Serbiei la UE. După cum afirmă agenția RGN, Ivița Dacic a plâns pe umărul lui Ponta și a promis ferm, cu jurăminte, că va spri­jini și va recunoaște minoritatea română din Timoc. Dar iată că domnul Dacic face ce știe mai bine: nu se ține de cuvânt, precum un școlar care speră s-o tragă pe sfoară pe pro­fesoara de română. Cum ajunge în Timoc, la Pe­trovaț, îi dă din nou cu "vlahii", cu "limba vlahă" și cu "dife­ren­țele" dintre vlahi și români, uitând că numai cu câteva zile în urmă, Președintele României semna decretul prin care legea privind românii de pretutindeni era amendată, iar denumirile de vlahi, vlasi, moldoveni sau aromâni erau asimilate termenului de român. Culmea este că "lupul în blană de oaie" venit în vizită la București este chiar lupul-lup care, la ultimele alegeri pentru consiliile naționale din Serbia, a ordonat anchetarea a 300 de ro­mâni, pentru vina de a se fi înscris pe o listă electorală ro­mânească. În aceste condiții, ne punem întrebarea: când se întâlnește cu astfel de travestiți, primul nostru ministru își ia distanța ne­cesară? A crede în cuvântul unui astfel de demnitar este un risc periculos. Prin urmare, poziția Ro­mâ­niei față de pre­tențiile europene ale Serbiei trebuie să rămână prudentă. Ar fi o tragedie să fim trași pe sfoară, ca în cazul Bulga­riei. Și încă un mic amănunt: din lipsă de fonduri, birou­rile asociațiilor românești din Timoc se închid. Sumele repar­tizate de Departamentul Românilor de Pretutindeni sunt ridicole. De unde se vede că d-l Dacic știe totuși cu cine are de a face...