Prietenii Muzeelor Minovici
O dată pe an, acest loc superb, această livadă secretă a Bucureștiului, se însuflețește. Ghirlande luminoase împodobesc copacii, torțe luminează aleile în noapte, fete cu coronițe pe cap te întâmpină la porțile de lemn și îți oferă flori de sânziene. Copiii zburdă și se joacă în iarbă, cei mari vizitează muzeele sau așteaptă începerea spectacolului de pe mica scenă din poiană. Oamenii zâmbesc, nu sună telefoanele mobile, nu se răstește nimeni, atmosfera este cât se poate de senină, este o sărbătoare a bunului gust, cei ce vin aici simt și respectă eleganța simplă a locului. Două clădiri, pe cât de frumoase, pe atât de diferite, străjuiesc această grădină, situată între Fântâna Miorița și Gara Băneasa. Prima dintre ele a fost construită în stil neoclasic românesc, în 1905, și a devenit primul muzeu bucureștean de artă populară, Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Se întâmpla pe vremea în care aici era bariera orașului și, iernile, mai dădeau târcoale lupii. Patruzeci de ani mai târziu, s-a deschis Muzeul de Artă Veche Apuseană "Ing. Dumitru Furnică-Minovici", ridicat în stil Tudor, cu inserții specifice stilului normand, special pentru a găzdui o impresionantă colecție ce cuprinde arme medievale și moderne, vitralii austriece, germane, elvețiene, flamande, tapiserii flamande țesute la război vertical, mobilier austriac și italian, opere ale unor pictori flamanzi, italieni, germani, rarități bibliofile etc. În acest loc, care parcă nu are nimic în comun cu Bucureștiul zilelor noastre, Asociația "Prietenii Muzeelor Minovici" organizează, an de an, Noaptea de Sânziene, la care au participat artiști de prim rang, precum Grigore Leșe, Răzvan Mazilu, Teodora Enache, Felicia Filip. Anul acesta, pe scenă au urcat, printre alții, formația Trei Parale, grupul coral Sound, Maia Morgenstern, iar prestația lor a fost însoțită fie de o caldă ploicică de vară, fie de apariția unei luni pline și misterioase. Un moment special a fost prezentarea de modă ce a purtat semnătura tinerei designer Andra Andreescu. Rochiile prezentate au făcut parte din cea mai recentă colecție a sa, "Back to Traditions", un omagiu adus portului popular românesc. "Sunt mândră că am fost aleasă să fiu designerul din acest proiect, că am fost pe aceeași scenă alături de artiștii din această seară. Evenimentul a fost organizat din suflet și asta s-a văzut, nici măcar ploaia nu ne-a stricat plăcerea de a fi aici. O seară de neuitat, alături de oameni minunați!", ne-a spus Andra.
Am rugat-o pe doamna Laura Grunberg, reprezentanta Asociației "Prietenii Muzeelor Minovici", să ne povestească despre felul în care a fost inițiată și continuă această celebrare a Sânzienelor, la doi pași de agitația urbană.
"Povestea Sânzienelor este una dintre cele mai frumoase, senzuale și pline de mister legende ale folclorului românesc. În urmă cu 6 ani, când am organizat prima ediție a Nopților de Sânziene, ne-am dorit să readucem în atenția publicului zânele bune despre care au scris Mircea Eliade și Mihail Sadoveanu, să creem un «curent», o emoție, o bucurie, mai curând, și nu un simplu eveniment. Am intuit că Sânzienele, cu puterea lor de a da rod holdelor, leac plantelor și de a binecuvânta gospodăriile, vor reuși să redirecționeze interesul unei anumite categorii de public către tradiție, astfel încât, încet-încet, să putem forma o comunitate originală și iubitoare de autentic".
- Cum au fost primele ediții, cum a evoluat evenimentul?
- Din anumite puncte de vedere, evenimentul a rămas, din fericire, la fel: organizat cu ajutorul voluntarilor, păstrat simplu, concentrat pe valori adevărate și susținut de artiști care iubesc tradiția românească și încearcă să o reinterpreteze, pentru a o ancora în realitatea pe care o trăim. Noaptea noastră de Sânziene a crescut de la an la an. Anul acesta, livada Muzeelor Minovici a găzduit peste 700 de participanți, mulți dintre ei tineri. Avem deja un public al nostru, pe care îl putem caracteriza ca elevat și special.
- Cu ce impresii ați rămas după ediția din acest an?
- Sânziana mică, în alb, care a deschis spectacolul, dansul spontan al fetelor în umbra pădurii, departe de ochii spectatorilor, copiii dansând Ciuleandra, alături de Maia Morgenstern în horă, "păpădia imensă" a Danielei Făiniș, care se contura în lumina lunii.
- S-au acordat și o serie de premii pentru copii și tineri...
- Concursul este un element tradițional al "Nopților de Sânziene", organizate de Asociația noastră, tocmai pentru că ne dorim educarea tinerilor în spiritul patrimoniului cultural românesc. Tema concursului din acest an a fost "VIITORUL TRECUTULUI". În concurs au fost înscrise 229 de lucrări și au fost desemnați 11 câștigători. Prima secțiune, cea de eseuri, s-a adresat tinerilor între 7-18 ani. Exercițiul a fost acesta: "Imaginează-ți că ți s-ar da pe mână o clădire, o stradă, un monument, un obiect cu o istorie aparte. Cum l-ai transforma, astfel încât să aibă un prezent, dar mai ales un viitor? Ar fi vorba de magie, știință, responsabilitate, perseverență, muncă de echipă, iubire, curaj, respect pentru patrimoniu, aventură?". Secțiunea 2, proiecte, s-a adresat tinerilor de 10-18 ani. Tema a fost să descopere o clădire, un monument, o inscripție, o stradă, un obiect cu o istorie și cu un trecut cu totul aparte, de care lumea nu prea știe, să se documenteze cu privire la importanța lor culturală și istorică și să realizeze un proiect pe marginea lor. Secțiunea 3 s-a adresat elevilor și studenților și a presupus realizarea unui scenariu sau a unui proiect de film documentar creativ, referitor la Patrimoniul cultural românesc.
- Ce ne puteți spune despre Asociație, despre proiectele și despre misiunea sa?
- În momentul înființării sale, Asociația și-a dorit să promoveze Muzeele Minovici, pentru că aici este locul unde legătura între românesc și european este mai pregnantă și mai vizibilă decât oriunde în București. Cele două muzee față în față, de Artă Românească și de Artă Veche Apuseană, sunt parcă expresia palpabilă a acestei legături ce a caracterizat dintotdeauna cultura română, legătura cu valorile europene. Începând de anul acesta, ne-am propus obiective mai largi: dorim să aducem în atenția publicului și alte locuri speciale (colecții, muzee private) uitate pe nedrept, pe care poate că ar fi bine să le cunoaștem și să le păstrăm printre noi.
"Măiastra - Povestea nespusă a Iei"
Noaptea de Sânziene a fost serbată și în centrul orașului. La Școala Centrală, pentru al treilea an la rând, a avut loc "Șezătoarea literară de Sânziene", organizată de Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate - ARCEN. Dacă, în livada Minovici, Maia Morgenstern a apărut într-un moment dintr-o piesă de teatru, la Școala Centrală, fiul ei, actorul Tudor Aaron Istodor, a citit, alături de Andreea Mateiu, fragmente din "În curte la Dionis", nuvela lui Mircea Eliade. Lectura a fost însoțită de muzică românească din anii '30, specifică grădinilor bucureștene din acea perioadă, printr-un recital susținut de Clara Toplicianu (voce) și Alexandru Mihalcea (chitară). Grădina interioară a Școlii Centrale a fost împodobită cu o expoziție de ii autentice, vechi de peste 100 de ani, aparținând unor colecționare de artă. O altă colecție impresionantă de ii străvechi a putut fi admirată, până spre orele dimineții, la Galeria Galateca, nou venită cu forțe proaspete, în "circuitul" Nopții de Sânziene. Expoziția "Măiastra - Povestea nespusă a Iei" încearcă să explice forța, simbolistica iei, mai mult decât un simplu veșmânt. "Ezoterism, semiotică, hermeneutică. Protecție, magie, comunicare, arhetip. Nimic nu este întâmplător, nimic nu este doar decorativ. Transferul din planul metafizic în cel al esteticului se face pe bază de cod". Până pe 25 august, la Galateca (str. C.A. Rosetti 2-4) poate fi admirată această instalație de artă, ce cuprinde fotografii de arhivă ale Alteței Sale Regale, Regina Maria a României, în veșmânt tradițional românesc, fotografii din perioada interbelică, ale britanicei Beryl de Zoete, din colecția muzeului londonez Horniman, ii din colecțiile Muzeului Interetnic Valea Hârtibaciului, Muzeului Bucovina din Suceava, Muzeului Țăranului Român, dar și din colecția particulară a poetului Mircea Dinescu.
Versuri, descântece de Iele și Sânziene, texte culese de etnologul Marcel Lapteș de prin satele din jurul cetăților dacice și din Ținutul Pădurenilor, fragmente din chestionarele lui Ernest Bernea, toate întregesc decorul acestei expoziții vii, pline de miez.
"Du-te soare, vino lună,/ Sânzienele îmbună,/ Să le crească floarea floare,/ Galbenă, mirositoare,/ Fetele să o adune,/ Să le prindă în cunune,/ Să le prindă-n pălărie,/ Struțuri pentru cununie,/ Boabele să le răstească,/ Până-n toamnă să nuntească."
Foto: Alberto Groșescu (2), MEDIAFAX (2)