Există români al căror prestigiu uriaș se impune pe întreaga planetă. Este cazul sopranei Mariana Nicolesco. Numită de presa internațională Ultima Divă, Primadonna Assoluta, Regina della Scala, Diva Divină, ea a strălucit cu personalitatea ei scenică fără egal și cu vocea ei de o rară frumusețe și forță expresivă. A primit, cu mai mulți ani în urmă, Medalia de Aur UNESCO, pentru Merite Artistice, din mâinile Directorului General Federico Mayor, "în semn de recunoaștere a performanțelor sale pe scenele marilor teatre de operă ale lumii". Succesorul acestuia, Koïchiro Matsuura, i-a decernat Diploma de Artist UNESCO pentru Pace, "în semn de recunoaștere a angajamentului său în favoarea moștenirii muzicale, a creației artistice, a dialogului între culturi și a promovării idealurilor Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură". Iar de curând, la Paris, ea a devenit Ambasador Onorific al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, alături de un grup de alte personalități, cu o influență hotărâtoare asupra tinerei generații.
- Draga noastră doamnă Mariana Nicolesco, titlul de Ambasador UNESCO e o distincție excepțională, care se adaugă nenumăratelor dvs. titluri...
- Așa cum am avut prilejul să spun de multe ori, toate aceste titluri, care mă onorează, desigur, reprezintă pentru mine un arsenal important în bătăliile pe care le duc pentru obținerea mijloacelor necesare îndrumării tinerei generații de artiști lirici spre culmile artei. În cuvântarea pe care am ținut-o la Palatul UNESCO, am evocat credo-ul meu, rațiunea mea de a fi, ca artistă, felul în care înțeleg să servesc arta sacră a cântului și splendorile pe care ni le oferă infinitele posibilități de expresie ale vocii umane, instrumentul suprem al adevărului: da, acesta este cuvântul, căci arta ne revelează deopotrivă adevărul și frumosul, comori inestimabile pe care suntem chemați să le prezervăm și să le glorificăm.
Nicio carte nu ne va învăța vreodată să cântăm. Transmiterea directă, de la maestru la elev, a legilor și a valorilor eterne ale acestei arte va fi întotdeauna garanția că acestea nu se vor pierde în vreun fel. Și ar fi tragic dacă s-ar pierde, căci vocea și cântul sunt totdeodată legătura noastră primordială cu Creatorul și vehiculul comuniunii noastre. Într-adevăr, nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul.
În numele acestui credo, am creat Festivalul și Concursul Internațional de Canto "Hariclea Darclée", la Brăila. Și nu e, desigur, o întâmplare, faptul că, din 1995 și până azi, au luat parte la aceste evenimente și la Cursurile de Măiestrie Artistică, pe care le ofer gratuit, peste 2000 de tineri artiști, veniți din 47 de țări și din 5 continente, dintre care unii se afirmă azi cu succes pe scenele internaționale.
- Ce efect a avut "lecția" dvs., așa de sensibilă, despre virtuțile emoționale și morale ale cântului, despre care se vorbește, de obicei, în termeni strict profesionali?
- Cuvintele mele au fost, într-adevăr, îndelung aplaudate de participanții la reuniune, ale căror sentimente au fost rezumate astfel de Jean-Michel Jarre: "Cu emoție îi mulțumim Marianei Nicolesco, pentru tot ce reprezintă în muzică și pentru a ne fi amintit tuturor sacralitatea vocii umane, primul nostru instrument de comunicare".
- Se apropie ediția 2013 a Cursurilor de Măiestrie Artistică "Master Classes", pe care le oferiți la Brăila...
- Vom căuta, cum facem întotdeauna, ca între 29 iulie și 4 august, să ne apropiem de valorile eterne ale Artei. Mă bucur că și acum, ca la fiecare ediție anterioară, s-au înscris zeci de tinere talente din mai multe țări și de pe mai multe continente.
- Stimată doamnă Mariana Nicolesco, am să fac o mică paranteză în dialogul nostru, pentru a vă adresa o întrebare... sentimentală, care sunt sigură că îi va interesa și pe cititorii noștri: cum funcționează un cuplu format din personalități de anvergura dvs. și a soțului dvs., criticul și istoricul de artă Radu Varia? Care este secretul acestei fericite conviețuiri atât de îndelungate?
- Răspunsul e simplu și... scurt: preocupările noastre coincid ori sunt complementare. Prin Radu i-am cunoscut, de-a lungul timpului, pe mulți dintre marii pictori și sculptori europeni și americani, începând chiar cu Salvador Dali. Pe de altă parte, Radu, care, în calitate de critic și istoric de artă de renume internațional, a iubit dintotdeauna cântul, muzica de operă, muzica în general, are un instinct rar privind calitatea vocilor, a sunetului, deși - culmea! - el nu cunoaște notele muzicale! Fapt e că marii interpreți împreună cu care am înregistrat discuri, i-au cerut să noteze pe partituri tot ce credea el că nu sună bine. Și să știți că întotdeauna a avut câștig de cauză! În rest, cred că și educația, și formația noastră culturală ne apropie. Radu, fiu al generalului Mihai Varia, erou al celui de al Doilea Război Mondial - și al Ofeliei Varia, născută Verusi, a avut parte de o educație aleasă. E licențiat în Litere al Universității București, Doctor în Istoria Artei și Civilizației al Universității din Paris, membru de onoare al Academiei Regale a Scoției. Este autorul unui studiu fundamental dedicat lui Brâncuși, care, în America atinge cota de 5.500 (cinci mii cincisute!) de dolari exemplarul. "Qui dit mieux?" Se poate mai bine? Și aș mai adăuga ceva: amândoi avem mult umor, aspect esențial al vieții noastre comune. Iată o parte din secretul pe care ați dorit să-l aflați.
- După atâta activitate prodigioasă, după Master Classes, vor veni și zile de meritată vacanță, bănuiesc...
- Fără îndoială. Dar nu știu nici când, nici unde ne vom petrece această vacanță! Sigur e că și acele zile vor fi unele... active. Arta nu are vacanță!