Sănătate cu apă de mare

Ilie Tudor
- Apa mărilor și a oceanelor constituie o adevărată matrice a vieții de pe Pământ. Miliardele de tone de apă sărată păstrează în memoria lor evoluția întregii planete, mistere ale vieții nepătrunse de mintea umană și, cel mai important, un imens potențial de însănătoșire. Așa că nu este de mirare că noi, oamenii, suntem genetic programați să interacționăm cu această apă care ne fascinează, ne bucură și ne redă sănătatea în egală măsură. Să cunoaștem în cele ce urmează doar câteva dintre virtuțile vindecătoare ale apei de mare -

Apa mărilor este printre cele mai enigmatice substanțe de pe pământ. O analiză chimică de finețe ne arată că într-o picătură de apă se ascund sute de substanțe, unele dintre ele extrem de rare. În afară de celebrul "H2O" și de sare, în apa de mare întâlnim mag­neziu, calciu, potasiu, iod, brom, fluor, sulf, cupru, seleniu și multe alte minerale, precum și sub­stanțe organice. Această compoziție chimică de excepție transformă apa de mare într-un adevărat medica­ment al naturii, cu puteri excepțio­nale de vindecare. Adăugați la com­poziția sa chimică presiunea exer­citată de apa de mare asupra orga­nismului uman, precum și acțiunea sa mecanică, prin intermediul va­lurilor, și veți putea realiza procesele extrem de complexe care se des­fășoară în corpul nostru, prin in­teracțiunea cu această apă.
În principal, apa de mare este utilizată extern sub forma așa-nu­mitei cure marine, care dă rezulta­te foarte rapide, fiind totodată și ușor de aplicat. De regulă, trata­mentul extern cu apă de mare se face vreme de mi­nimum 12 zile, fără întreru­pere, pen­tru a obține rezulta­tele dorite. Iar prin cura ma­rină, nu vom beneficia doar de efectele apei de mare, ci și de cele ale soarelui, nisipului și ale ae­rului marin. Această combi­nație este practic infai­libilă într-o serie de afecțiuni, des­pre care vom vorbi în conti­nuare:

Apa de mare și alergia respiratorie

În principal, apa de mare tratează rinita și bronșita alergică, ameliorând însă și numeroase forme de astm. Contra acestor afecțiuni se recomandă apa de mare inhalată sub forma aerosolilor marini. Ce sunt aceștia? Sunt particule minuscule de apă de mare, încărcate cu sarcină electrică, care atunci când sunt inhalate, se fixează pe epiteliile respiratorii, exercitându-și acțiunea terapeutică anti-alergică și antiinflamatoare. Acești aerosoli se formează acolo unde se sparg valurile de țărm, mai ales în zonele cu diguri sau stânci, și sunt inhalați printr-o simplă plimbare de jumătate de oră făcută într-una din aceste zone. Cele mai bune mo­mente pentru o asemenea plimbare sunt dimineața, la răsăritul soarelui, precum și seara, la asfințit, când adie briza marină și forța valurilor crește, formându-se astfel o cantitate mai mare de aerosoli. Cu aceste plimbări, făcute de două ori pe zi, sunt tratate cu un succes aproape incredibil toate afecțiunile respiratorii de etiologie alergică.
Suplimentar, contra rinitei alergice, se recomandă și următoarea procedură, practicată de două ori pe zi: se ia apă de mare în pumn, se duce în dreptul uneia dintre nări (cealaltă fiind obturată cu degetul) și se aspiră (se trage pe nas) cu putere, de mai multe ori, până se obține o drenare și o curățare satisfăcătoare. Se repetă procedeul și cu cealaltă nară. Un tratament durează minimum 12 zile. Vă lăsăm să-i descoperiți singuri eficiența. Mai trebuie adăugat că în ultimele decenii, câteva firme prestigioase de medicamente au scos pe piață mai multe preparate contra rinitei cro­nice și sinuzitei (care sunt o proble­mă tot mai mare din cauza poluării), care se bucură de un succes enorm. Compoziția lor: apă de mare 100% preluată de la adâncimi ceva mai mari, așa încât să fie cât mai puțin poluată biologic și să se conserve pe o perioadă lungă. Instilațiile nazale cu această apă fac adevărate minuni acolo unde cele mai savante spray-uri și soluții nu au dat rezultate.

Apa de mare și obezitatea

Făcută cu consecvență, cura ma­rină este una dintre cele mai puternice arme contra obezi­tății, care - conform statis­ticilor făcute de spe­cialiști - tinde să devină maladia secolului XXI în societățile de consum. Iar contra kilo­gramelor în plus, băile în apă de mare sunt un medicament, practic, infailibil, cu condiția să fie făcute suficient de mult timp și într-o variantă activă, cu multă mișcare. O baie de o oră, timp în care se merge prin apă și se înoată, ajută la arderea a cel puțin 700 de kilocalorii (cât o masă bună), consolidează musculatura întregului corp și reglează metabolismul. Dintre toate formele de miș­care, baia în mare este cel mai ușor de practicat de către obezi, cea mai puțin solicitantă pentru sistemul osos și articular, dar și cea mai eficientă sub aspectul consu­mului de calorii și al redu­cerii pro­porției de țesut adipos. Băile în mare se recomandă in­clusiv obezilor care suferă deja de afecțiuni articu­lare (gonartroză, coxartroză) ori care au depresie cronicizată (studiile arată că aceste afecțiuni, obezitatea și depre­sia, se potențează reciproc). În afară de apa de mare, efect terapeutic va avea și climatul marin, care ajută la scăderea spontană a apetitului, pre­dispunând, în schimb, spre acti­vitate și mișcare. Apoi, stimularea produsă în timpul curei marine ajută creierul să secrete mai multe endorfine - substanțe care dau stările de bine, de mulțumire și care vor calma apetitul alimentar.

Apa de mare și tulburările circulatorii

În această categorie de afecțiuni, efectul curei ma­rine este extrem de complex, mecanismele de vindecare nefiind pe deplin elucidate. Cura marină se adresează în principal persoanelor care suferă de insuficiență circu­latorie la extremități (mâini și picioare reci), de fra­gilitate capilară, de varice (faze incipiente), de pi­cioare umflate. Se recomandă, în special, mersul prin apă până la genunchi, pe distanțe lungi, de minimum 1 kilometru în primele trei zile, ajungându-se după 10 zile de antrenament până la 3 kilometri. Acest exercițiu pune în mișcare sângele în tot corpul, masează blând și totodată puternic gambele și tălpile, drenând finele vase de sânge de la nivelul picioarelor. Apoi, prin băile complete în mare este stimulat și drenat întregul sistem limfatic, la fel ca și circulația venoasă de la nivelul pi­cioarelor, care vor beneficia din plin de presiunea apei, dar și de mișcare. Apoi, climatul marin stimulează activitatea cardiacă și, implicit, circulația sângelui, în timp ce relaxarea psihică care apare datorită curei ma­rine creează, între altele, o vasodilatație semnificativă, contribuind, de asemenea, la normalizarea circulației sângelui.

Apa de mare și psoriazisul

Fără doar și poate, cura marină este cel mai rapid și eficient mijloc de ameliorare a acestei afecțiuni, ale cărei cauze și mecanisme sunt, cel puțin deocamdată, prea puțin cunoscute. Efecte terapeutice în cazul pso­ria­zisului au, deopotrivă, apa de mare, cu acțiunea sa de reglare a activității sistemului imunitar, radiațiile ultra­violete, cu efectul lor imunosupresor, precum și vremea caldă și atmosfera de vacanță, care ajută la reglarea endocrină și la detensionarea psihică, care au o influ­ență benefică certă în această afecțiune.
Cura marină va consta în două ore de plajă și băi în mare făcute dimineața, între orele 9-11, și alte două ore după amiaza, între orele 17-19. În acest interval de timp, cantitatea de ultraviolete cu care pielea intră în contact este echilibrată, la fel ca și temperatura aerului. Efectele terapeutice se văd, de obicei, după primele șapte zile: porțiunile de piele afectate de psoriazis încep să se restrângă vizibil, roșeața dispare, la fel ca și pla­cardele, iar epiderma se reface într-un mod aproape miraculos.

Apa de mare și acneea

În această afecțiune, acțiunea terapeutică a apei de mare este dublată de cea a soarelui, care este un agent de vindecare foarte eficient în multe boli de piele. Ex­pe­riența practică a arătat că acneea se retrage în urma băilor în mare și a expunerii repetate la soare (dar nu la ore de insolație maximă și nu pentru perioade foarte lungi de timp), dacă este foarte bine respectată și igie­na. Atât apa de mare, cât și ra­zele ultraviolete au efecte antiseptice, distrugând bacteriile care produc infla­ma­țiile porilor pielii și apariția acneei. Apoi, apa de mare reglează secreția de sebum și reduce inflamația, iar împreună cu nisipul, curăță pielea și desfundă porii. Nu în ultimul rând, cura marină are efecte reglatoare endo­crine (în special la nivelul gonadelor și al glandelor suprarenale), ajutând la eliminarea din rădăcină a acestei afecțiuni.

Apa de mare și infecțiile pe piele

Băile îndelungate în apa mării, expunerea epidermei la radiațiile ultraviolete ale soarelui, expunerea pielii la aer și mersul desculț pe nisip sunt tot atâtea remedii antiinfecțioase pentru piele. Din acest motiv, cura marină face ca, adesea, să se vindece ca prin farmec infecții care înainte nu cedaseră la nici un tratament. Fie că vorbim de eczemele infecțioase, de boala picio­rului de atlet sau chiar de tubercu­loza cutanată, terapia cu apă de mare, soare și aer nu dă greș. Mai mult, toți acești factori sunt un excelent mijloc de prevenire a infecțiilor, care se dezvoltă mai ales în mediul anaerob creat de încălțăminte și haine. De regulă, ameliorările infecțiilor se văd după 10-20 de zile de cură, timp în care se face măcar o baie de 30 de minute, de două ori pe zi, pre­cum și măcar o oră de plajă.

Apa de mare și celulita

Pentru tratarea acestei afec­țiuni sunt recomandate băile în apa mării, minimum două ore pe zi. Cei trei agenți de vindecare care nu dau greș contra celulitei sunt:
1. Înotul, care pune în mișcare exact grupele musculare (din zona feselor, abdomenului, brațelor, coapselor) care trebuie dezvoltate pentru a da jos sau, mai exact, pentru a înlocui excesul de țesut adipos.
2. Mersul în pas vioi sau chiar alergarea ușoară în apă până la genunchi, care combină efectele efortului fizic cu cel al masajului făcut de apă.
3. Masajul făcut de valuri, de care beneficiem stând în zona unde se sparg valurile (cu condiția ca acestea să nu fie prea puternice), ceea ce va expune pielea la un adevărat tratament mecanic anticelulitic, extrem de energic și eficient. Toate aceste trei proceduri folosesc același factor terapeutic - apa de mare, care pe lângă acțiunea sa mecanică, extrem de importantă, are și un efect antiinflamator, acționând direct asupra adipo­citelor, acele celule care atunci când se inflamează produc inestetica celulită.

Apa de mare și reumatismul

Atât apa de mare, cât și cea din lacurile (ghiolurile) sărate din zona litoralului sunt un agent de vindecare al bolilor articulare extrem de eficient. La fel ca și în cazul altor boli, mecanismele de vindecare nu sunt foarte clar elucidate, dar un lucru este clar: cura marină vindecă reumatismul, în aproape toate formele și cu toate localizările. Cheia vindecării este ca apa de mare să fie suficient de caldă, iar băile să fie îndelungate (câte o oră, de două ori pe zi, minimum) și cu multă miș­care, dar fără a suprasolicita corpul și, implicit, zonele afectate de reumatism. Efortul făcut în apa de mare consolidează rapid musculatura întregului corp, musculatură care va prelua sarcinile care altfel ar so­licita în exces articulațiile. Apoi, apa de mare, în com­binație cu soarele, are un efect antiinflamator articular direct, crescând mobilitatea articulară și diminuând senzația de durere.

Apa de mare, candidoza și infecțiile fungice, în general

Infecțiile fungice, indiferent dacă sunt bucale, geni­tale sau la nivelul pielii, sunt ameliorate sau chiar vin­de­cate în contact cu apa de mare, care are un efect an­tifungic demonstrat. Contra candidozei bucale, se re­comandă clătirea de trei ori pe zi, vreme de cinci minu­te, a gurii, cu apă de mare. Contra candidozei genitale, sunt foarte eficiente băile în mare, dar și aplicațiile cu apă de mare la domiciliu. Se fac irigații vaginale (la fe­mei) și spălături ale zonei balano-prepu­țiale (la băr­bați), cu apă de mare, de două-trei ori pe zi. Apa de mare este foarte bogată în iod, în sare, în alte substanțe cu efect an­ti­candidozic și care, în plus, echi­librează flora genitală. Foarte mul­te persoane au constatat, chiar fără să facă spălături speciale, doar în urma unor simple băi în mare, dis­pariția simptomelor deranjante ale acestei afecțiuni.

Apa de mare și fracturile

Formarea calusului (țesutul ci­catricial osos) este mult accelerată de băile de soare făcute sistematic, în mediu marin, care stimulează atât asimilarea și utilizarea cal­ciului, cât și diviziunea osteoblas­telor, adică a acelor celule care intră în compoziția țesutului osos. După scoaterea bandajului ghip­sat, recuperarea după fracturi este cu cel puțin... 300% mai eficientă dacă se face cu ajutorul curei ma­rine. De ce? Pentru că mișcarea în apă sărată ajută la recăpătarea foarte rapidă a tonusului muscular și a mobilității, precum și a reflexelor neuro­motorii. Mai ales pentru cei care au suferit fracturi ale oaselor picioarelor sau ale bazinului se recomandă recu­perarea în bazine cu apă sărată, unde greutatea corpului este susținută de către mediul lichid, pacientul putând să-și recapete tonusul muscular într-un ritm mult mai susținut.

Precauții la cura marină

Convalescenții, persoanele care au suferit recent traumatisme, care suferă de anxietate sau de in­somnie, vor aborda cura marină gradat, fără să se suprasolicite, acordându-și suficient timp pentru odihnă și relaxare.
De asemenea, va fi evitată expunerea excesivă la soare, chiar dacă suntem în apă, mai ales între orele 11-17. În zilele friguroase, cu vânt sau cu apă rece, băile în mare vor fi scurte sau doar parțiale (cum ar fi mersul prin apă până la genunchi), asigurându-ne că ne putem usca și încălzi rapid după aceea. Dacă în timpul băii simțim că ne este foarte frig, dacă pielea și buzele capătă o nuanță violacee și tremurăm, vom ieși imediat pe mal și ne vom încălzi.

Contraindicații la cura marină

Climatul marin și băile de mare sunt contra­indicate la persoanele cu angină pectorală, hiperten­siune arterială decompensată, hipertiroidie decom­pensată. De asemenea, persoanele care suferă de infecții respiratorii acute vor evita băile în mare. Persoanele cu afecțiuni tumorale vor urma cura marină numai cu acceptul medicului.

Îmbăiați-vă sănătos!

* De ce nu e voie să intri în apă cu burta plină sau când ești prea încălzit?
V-ați putea pierde cunoștința, căci până și apa călduță provoacă un "șoc de răcire", atunci când corpul este înfierbântat, iar tensiunea arte­ria­lă cade brusc. Același lucru se întâmplă și când in­trați în apă cu stomacul plin, pentru că scăderea normală a tensiunii este și mai puter­nică. Urma­rea: sângele nu mai ajunge la creier. Deci, uda­ți-vă mai întâi picioarele, brațele și trunchiul, și abia apoi intrați în apă - chiar dacă vi se pare pu­țin demodat. Iar când masa a fost copioa­să, pre­lun­giți cu cel puțin o oră siesta și-apoi faceți baie.

* Apa de mare e totdeauna igienică?
Depinde. În mod normal, în mare nu trebuie să vă temeți de agenți patogeni, sarea are o ac­țiune dezinfectantă. Dar dacă în apă se îngrămă­desc mase de oameni sau dacă în apropierea pla­jei se scurg în mare ape reziduale, pericolul unei infectări, care vizează în special pielea, este real. În orice caz, este greu să vă infectați în apă, dacă imunitatea dvs. funcționează bine, iar pielea nu prezintă zgârâieturi sau răni. De aceea: înainte și în timpul vacanței, faceți o cură de vitamine (foa­rte importantă este vitamina C), iar după baie și plajă, ungeți-vă pielea cu creme gra­se. Îna­inte de a intra în apă, acoperiți-vă rănile mici, super­fi­ciale, cu un leucoplast. Dacă rana este ma­re și a­dân­că, baia este interzisă până ce rana se vindecă.

* Înghițim apă: există vreun motiv de panică?
Doar dacă apa mării e foarte murdară poate conține germeni în cantități atât de mari încât odată pătrunși în tractul digestiv să provoace îm­bolnăviri ale stomacului și intestinului. În orice caz, pentru asta trebuie să fi înghițit câteva guri bune.

* Putem face baie dacă avem herpes la buze?
Atâta cât buzele sunt bășicate, baia este in­ter­zisă. Nu pentru că i-ați putea contamina și pe alții - în apă virușii mor în câteva secunde - ci pentru că sarea și clorul irită. În plus, în apă ar pu­tea exista alte bacterii care, chiar în cantitate re­­dusă, să suprainfecteze buzele afectate de her­pes. Asemenea infecții se vindecă lăsând cicatrice!

* Există vreun mod de a ne proteja urechile sensibile?
La farmacie găsiți dopuri pentru urechi (do­pu­rile sunt impregnate cu grăsimi). Dar dacă apar totuși dureri de urechi sau mâncărimi pe canalul auditiv, nu vă poate ajuta decât medicul.

* Ce facem dacă ne-apucă în apă cârceii?
Întâi de toate, vă întindeți pe spate și plutiți așa câteva clipe. Apoi, încercați cu grijă să întin­deți piciorul atins. Când cârcelul a dispărut, îno­tați încet către țărm - de preferință în alt stil. Dar cel mai bun antidot e acul de siguranță. Prin­deți-l pe dedesubt în costum, și când se insta­lea­ză câr­celul, înțepați locul cu vârful acului.

* Ce facem dacă meduzele ne-au atins pielea?
Pentru a evita iritațiile pielii (mâncărimi, ar­suri) pe care le pot provoca anumite specii de me­­duze, frecați-vă imediat cu nisip. Apoi, tam­ponați-vă pielea cu spirt medicinal. Dacă însă își fac apariția febra, vărsăturile sau cârceii (crampe musculare), apelați de urgență la medic.

* Se poate face baie în timpul ciclului?
Folosind un tampon, pe care-l schimbați îna­inte și după baie, nu e nici o problemă. Cu o con­diție: hemoragia să nu fie prea puternică și să nu exagerați înotând.