După toate indiciile, a fost cea mai importantă ediție de până acum, cu cea mai înaltă participare de demnitari ai statului: președintele României, Traian Băsescu; ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean; ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa; ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David; parlamentari de la București și Chișinău, profesori universitari, cercetători, studenți și elevi din România, dar și din țările din jurul frontierelor și Balcani. Ediția din acest an este marcată și de cele mai incitante teme de discuții. Trei direcții au dominat interesul general: crearea unui Pact pentru Basarabia, semnat de partidele românești, care să permită, prin mijloace democratice, revenirea Republicii Moldova în frontierele normale ale României; finanțări nediscriminatorii pentru românii de pretutindeni și pentru cei din Harghita și Covasna; retrocedarea moștenirii Gojdu. În documentul final al Universității de la Izvoru Mureșului se spune, printre altele: "Așa cum a fost un pact pentru aderarea la Uniunea Europeană, un pact pentru aderarea la NATO, noi cerem partidelor politice din România un pact pentru Basarabia, care, într-un termen rezonabil, prin mijloace democratice, să contribuie ca acest teritoriu românesc să revină acolo de unde a fost luat". Subiectul a fost abordat și de Președintele României, Traian Băsescu, care i-a îndemnat pe cetățenii Republicii Moldova să ceară Unirea: "Și eu spun cetățenilor Republicii Moldova: Cereți Unirea și o veți avea. Dar cereți-o"! Un subiect sensibil a fost moștenirea Gojdu. Potrivit Rezoluției finale, prezentate de Eugen Popescu, președintele Fundației Naționale pentru Românii de pretutindeni, unul dintre principalii organizatori, "statul român trebuie să fie un stat demn, care să-și apere interesele oriunde în lume. Și, atunci, trebuie să readucă în discuție, în relația bilaterală cu Ungaria, dar și la nivelul UE și SUA, această moștenire Gojdu, pe care Ungaria se face că a uitat-o, iar România se face că nu o vede". Cu aceeași ocazie, demnitarii prezenți au fost puși la curent cu situația disperată a minorităților românești din Balcani și Ucraina, unde adesea nici nu sunt recunoscute. "Avem nevoie ca diplomația română și instituțiile statului să facă presiuni puternice pentru ca statele din jurul frontierelor și Balcani să recunoască minoritatea națională românească și să ofere condițiile pe care România le acordă minorităților naționale din interiorul frontierelor ei", se spune în documentul citat. În cadrul aceleiași rezoluții, cursanții Universității de Vară au solicitat finanțări echitabile atât pentru programele culturale ale românilor din Harghita și Covasna, cât și pentru păstrarea identității românilor din jurul frontierelor. S-a cerut totodată "un buget special acordat Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș pe modelul finanțătii acordate fundației UDMR, Comunitas". În final, participanții la eveniment au cerut Administrației Prezidențiale retragerea distincțiilor statului român acordate extremiștilor maghiari din România, cu referire directă la europarlamentarul Tokes Laszlo. "Nu este posibil ca acest extremist maghiar, care luptă prin toate mijloacele împotriva României și românilor, să fie decorat cu Steaua României". Pe scurt, universitatea acestei veri, de la Izvoru Mureșului, a fost o ocazie frumoasă de a pune în evidență că mai sunt mulți români și chiar unii politicieni pentru care demnitatea națională nu este o literă moartă. Important e ca toate vorbele înflăcărate să devină fapte.