ANDREEA RAICU - "Singurătatea este un dar minunat"

Ines Hristea
Liniște, tihnă, adăstare

- De câte ori se apropie toamna, balada lui To­pârceanu despre greierele care a cântat toată vara și n-a adunat în traistă nimic, revine în actualitate. Tu ai pus ceva deoparte pentru sezonul care începe sau te-ai dedat cu totul vacanței?

- Ei, mi-ar fi plăcut mie să mă de­dau cu totul va­can­ței, dar în vara aceas­ta am muncit foarte mult și timpul de relaxare a fost destul de redus. Toamna e plină de proiecte pe care le-am pre­gătit cu râvna furnicii din balada lui To­pâr­ceanu, așa că n-am izbutit să fug de­cât pentru câteva zile din București.

- Presupunând că te-ai fi putut bucu­ra și tu de vacanță, ce destinație ai fi ales?

- Întotdeauna aleg locuri liniștite, fără foială mare de oameni, și care să fie pe un mal de ocean sau măcar la mare. Pe mine apa mă încarcă total. Energia ei îmi dă o putere fantastică și, în același timp, parcă îmi picură liniște în suflet, parcă îmi spală trupul de orice energii negative și mintea de orice gân­duri destabilizatoare. Aș pu­tea să stau ore întregi pe malul apei, să medi­tez ori doar să privesc și să ascult foș­netul valurilor. La fel de mult îmi plac locu­rile cufun­date în istorie, în care se mai simte vraja tre­cu­tului. De pildă, una dintre desti­națiile de care sunt definitiv în­dră­gostită este Saint Paul de Vence, un orășel din sud-estul Franței, cu o ar­hitectură me­dievală splendid con­­ser­vată. Vreme de 19 ani, el a fost cămi­nul lui Marc Chagall, care a pictat acolo pe­i­­saje cu o expresivitate mag­nifică, dar și al marii ac­trițe Simone Signoret, care și-a cunoscut viitorul soț, pe celebrul Yves Montand, chiar în restaurantul pensiunii "Co­lombe D'Or", din centrul oră­șelului. Ca să nu mai vorbesc de muzeele și gale­riile de artă con­temporană și modernă ca­re sunt pre­să­rate la tot pasul. Aco­lo, în Saint Paul de Vence, dom­nește o at­mos­feră de tihnă boemă ab­so­lut conta­gioasă. Ți-e imposibil să nu te ar­­monizezi și tu cu vibra­ția locului și a oa­menilor pe care îi întâl­nești. Pre­fer astfel de spații pentru că eu de asta am nevoie: de li­niște, de tihnă, de adăs­tare. Acasă, la Bucu­­rești, eu trăiesc într-un mediu suprapopulat, ul­tra-agi­tat și extrem de stre­sant, un mediu în care toată lu­mea trage de tine în stânga și-n dreapta, în care nervii sunt me­reu întinși la maximum, așa că simt ne­cesitatea unor pe­rioade care să contraca­reze acea stare de agi­ta­ție, a unor clipe de răgaz în care să mă întorc la mine însămi, să-mi dau seama care sunt ne­voile mele, ce-mi doresc cu adevă­rat pe termen lung, care sunt lucrurile care mă fac cu-adevărat fe­ricită... În lipsa acestor perioade de "stop", sufletul riscă să intre în derivă, alu­ne­când pe o spirală des­cen­dentă, al cărei capăt îl repre­zintă de­pre­sia.

- Ce remedii mai folosești în afara călătoriilor?

- Pentru mine, în afara călătoriilor, o altă salvare o reprezintă meditația, fiindcă mă obligă să privesc către mine. Ceea ce, mulți ani, mi-a fost teamă să fac. Îmi era teamă să petrec timp doar eu cu mine. Singurătatea mi se părea cel mai cumplit lucru din viața unui om. Descoperind însă meditația, am aflat că, de fapt, sin­gu­rătatea este un dar minunat, pentru că doar în sin­gu­rătate ai șansa să-ți dai seama cine ești tu, cu-ade­vărat, independent de persoanele care te în­con­joară, de circumstanțele în care îți duci existența sau de con­vențiile sociale la care ești supus. Stopul acesta e foarte important. E foarte important să știi tu să pui, din când în când, piciorul pe frână, ca să nu vină viața să-ți pună ea stopul ei, scoțându-ți în față vreo boală, vreun accident exis­tențial, care să te oblige să-ți ree­valuezi și să-ți co­rectezi parcursul.

Descântece pentru suflet

- Ce afli în pauzele pe care le iei? După ce-ți tânjește sufletul în acest moment al vieții?

- După blândețe. Sufletul meu îmi spune că trebuie să-l mai și alint puțin. Eu sunt un spirit extrem de ambițios, format pe principiul per­fec­ționismului. Așa că, de câtăva vreme încoace, am decis să nu mai fiu atât de dură cu mine, să mai dau deoparte încrân­ce­nările, s-o las mai moale cu intran­si­gența auto-impusă. Mi-am dat sea­ma că dacă eu nu-mi sunt prietenă, dacă mă port mereu dușmănos cu mine, făcând doar ce trebuie și mult prea rar ce îmi place, îmi sabotez sin­gură viața. Mi-am dat seama că nu trebuie să mă mai acuz pentru gre­șelile pe care le-am comis în trecut sau pentru acelea pe care le voi mai face în viitor, că, de fapt, ele n-au fost și nu vor fi greșeli, ci doar așa, niște marcaje rutiere, care m-au ghidat și mă vor ghida pe drumul pe care tre­buie să merg. Adeseori, din păcate, dru­mul pe care noi ne închipuim că trebuie să mergem și cel pe care tre­buie cu-ade­vărat să mergem nu sunt unul și același. Și-atunci viața ne tri­mite niș­te semnale, niște indicatoare, ca să ne ajute să găsim direcția. Și să știi că deja văd rezultatele acestei decizii. Nu doar că mi s-a modificat perspectiva, dar am un alt fel de ener­gie, atrag în preajma mea alt soi de oameni... Uite, în ultimul an, com­ponența cercului meu de prieteni s-a schimbat. Au dispărut mâncătorii de energie, oamenii cu perspective mereu negative, cu aple­care că­tre la­men­tații și cârcoteli. În jurul meu sunt astăzi oa­meni care rezo­nea­ză pe aceeași lun­gi­me de undă cu mine, ca­re au preocupări si­mi­lare cu ale mele, pre­o­cupări plasate mai curând la ni­vel spi­ritual... Ceea ce nu în­seamnă că am de­venit "zen", adică desprinsă total de realitate. Mă in­te­resează realitatea, îi aparțin, o trăiesc, nu­mai că imediatul a­ces­ta al vieții, seg­mentul tangibil nu se mai află, ca înainte, în prim-plan. Degea­ba te stră­duiești să fii o regină a clipei, în­veșmântată în hai­ne superbe și în­văluită în parfumuri rafinate, dacă in­teriorul ți-e pu­tred sau ros de durere, de dez­nă­dejde și com­plet de­zorientat!

Regina cumpărăturilor

- Să ne întoarcem la treabă: cu ce vei fi ocupată în această toam­nă?

- Din 30 septem­brie, revin la Prima TV, cu un nou sezon al emi­siunii "Mi-s", numai că de acum, "Miss fata de la țară" și "Mi-s bă­iatul de la țară" au fuzionat sub titulatura "Mi-s de la țară". Drept ur­mare, cei opt jurați - Cătălin Botezatu, An­dreea Marin, Mircea Radu, Iuliana Tudor, Gelu Voicu, Niculina Stoican, Dana Săvuică și Mugur Mihăescu - vor căuta "dintr-o singură lovitură" cele mai frumoase și mai talentate fete, cât și cei mai chipeși și mai vân­joși bă­ieți de pe cuprinsul țării. La finalul sezonului, vor fi desemnați câștigătorii: o fată și un băiat. Fiecare va primi un pre­miu de 10.000 de euro, din care va avea obli­gația ca 10.000 de lei să-i utilizeze în folosul co­mu­­nității din care provin: să renoveze și să împros­pă­teze stocul biblio­tecii satului, să ajute școala etc. În al doilea rând, încă de la mijlocul lui august, am început să fil­mez pentru emisiunea "Regina cumpărăturilor", care a avut pre­miera pe 23 septembrie, urmând a fi di­fu­zată de luni până vineri, de la ora 16. Este vorba de un format in­ternațional, care a făcut deja furori în Fran­ța și Ger­mania și care se adresează femeilor șic, care își fac cumpărăturile cu stil și fler, nu "la plez­neală". Mă bucură foar­te mult implicarea mea în acest proiect, fiindcă el are valoarea unei continuări a acti­vi­tății mele din dome­niul modei. Îmi place enorm să ajut alte femei să des­co­­pere un stil de viață mai fru­mos: să se îmbrace mai cu gust și mai potrivit, să se în­grijească de trupul lor, să trăiască în armonie cu ele însele.

"Colțul de frumusețe"

- Să vorbim și despre activitatea ta de pe internet: site-ul andreearaicu.ro, unde te ocupi de haine și frumusețe. E un proiect de succes?

- Începând din toamnă, site-ul va suferi foarte multe modificări. Toată vara am avut "în vizită" niște consultanți din străinătate, care s-au ocupat de noul concept, de design, de programare etc. Am apelat la niște specialiști străini, pentru că îmi doresc ca noul aspect al site-ului să fie complet diferit de tot ceea ce se găsește acum pe piața noastră. În plus, doresc să dezvolt partea de shopping on-line, ceea ce înseamnă proiecte noi, legate de haine și bijuterii. Mă întrebi de succes? Pe site-ul acesta s-a creat o comunitate de femei care își doresc să trăiască frumos, împărtășin­du-și valorile. Ca parte a acestei comunități, eu le propun idei pe care le-am îmbrățișat, le arăt ce lucruri folo­sesc la modul cotidian - fie că e vorba de ali­mente, cosmetice, haine și așa mai departe. De-altfel, toate sfa­turile și sugestiile mele, cât și produsele care se comercializează pe site, vin ca urmare a întrebărilor pe care le primesc de la persoanele cu care stau de vorbă față în față sau în mediul virtual. Așa a apă­rut cartea cu rețete "Mâ­nâncă și arată bine". Așa va apărea acum, pe site, un "colț de frumusețe", unde voi promova creme, șam­poane, uleiuri etc. (toate organice, toate testate de mine). Așa au apărut co­lecțiile de haine și biju­terii, care se împrospătează con­tinuu.
În concluzie, ba­lada lui Topârceanu cu greierele și furnica (când eram mi­că, plân­geam de mila bietului cân­tăreț) nu are nimic ame­nințător pentru mi­ne. Toam­na asta e plină de împliniri care îmi oferă satisfacții reale și îmi în­carcă inima de bucu­rii.