- Grupați în fundația "PRO MUNȚII APUSENI", proprietarii de hotele turistice, pensiuni, fabrici de mobilă și ferme pomicole din Brad, Câmpeni și Albac protestează împotriva daunelor imense pe care exploatările cu cianuri le vor aduce asupra activităților pe care le întreprind. Locurile de muncă pe care le oferă Gold Corporation sunt mult mai puține decât cele existente deja în economia dezvoltată în Apuseni de afaceriștii români -
Anatomia unei mistificări
Sunt mai bine de 10 ani de când infernala mașinărie de propagandă a proiectului de exploatare a aurului de la Roșia Montană încearcă să convingă opinia publică românească despre cât de benefică ar fi pentru prosperitatea regiunii începerea activităților de minerit în Munții Apuseni. Ni se arată oameni schimonosiți de tristețe, filosofând în fața camerelor tv despre siguranța unui loc de muncă, despre viitorul "copilașilor" și, în general, despre binecuvântarea aceasta, a noastră, a tuturor, de a avea un investitor "atât de responsabil și de generos", precum Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), preocupat peste poate de marile probleme ale Apusenilor, în special, și ale țării, în general. Totul sună idilic în reclamele și în pliantele RMGC. Ți se aruncă în față sutele de locuri de muncă și miliardele de dolari de care ar beneficia statul român și ți se dă de înțeles că, în plină criză mondială, cifrele acestea sunt tot ce contează și că dacă nu ai o replică serioasă de ordin economic, mai bine îți ții gura. În zadar s-au străduit Academia Română, diverse organizații sau instituții non-guvernamentale să explice că locurile de muncă promise oamenilor din zonă sunt foarte puține și pentru o perioadă foarte scurtă de timp - deci, nu rezolvă problema șomajului, nici măcar pe termen mediu -, propaganda RMGC a continuat în mod agresiv, susținută de o parte a televiziunilor și presei scrise, și de administrațiile "goldiste" din zonă. Iată însă că în plin război al controverselor legate de proiectul de exploatare de la Roșia Montană, într-un moment cum nu se poate mai delicat, când străzile marilor orașe sunt blocate, duminică de duminică, de zeci de mii de protestatari, RMGC primește o grea lovitură chiar din partea comunității de afaceri din Munții Apuseni, tocmai acolo unde compania se simțea mai sigură pe ea în zona discursului economic.
Grupați recent în Fundația Pro Munții Apuseni, oamenii de afaceri din jurul Roșiei Montane, din Scărișoara, Albac, Abrud, Câmpeni și din alte localități vecine, au redactat un amplu document prin care iau poziție împotriva proiectului aurifer și prin care demonstrează că deschiderea exploatării cu cianuri le-ar afecta iremediabil activitățile economice și ar pune sub semnul întrebării sute de locuri de muncă! Cu alte cuvinte, departe de a fi soluția salvatoare pentru toate problemele Apusenilor, Gold Corporation mai mult încurcă decât ajută: creează câteva sute de locuri de muncă, anulând altele, compromite o întreagă zonă și pune pe butuci afaceri de milioane de euro din turism, prelucrarea lemnului sau agricultură! Asta nu o să vedeți în nicio reclamă și nu o să citiți în niciun pliant...
"Uniți, salvăm Roșia Montană!"
Sunt o mână de oameni, dar sunt mai hotărâți decât oricând. "Am ajuns să ne temem, noi, moții, de amenințările lor? Am ajuns să ne fie frică să vorbim contra lor? Am ajuns să ne fie frică să ieșim la proteste? Nu se mai poate așa!", spune unul dintre sutele de participanți la mitingurile săptămânale anti-RMGC de la Câmpeni. În ciuda influenței puternice pe care compania minieră o are în Apuseni, oamenii au început să iasă din case în număr tot mai mare. În fruntea protestatarilor se află câțiva dintre oamenii de afaceri cei mai respectați din regiune. S-au strâns laolaltă, deși unii sunt concurenți direcți, între ei, pentru că au înțeles cât de mult rău ar putea face începerea exploatării aurifere de la Roșia Montană pentru afacerile pe care le conduc. Au înțeles că acum e momentul să fie uniți cu toții pentru a salva Roșia Montană și pentru a-și salva propriile afaceri! S-au strâns într-un ONG, au luat la puricat legile românești, europene și internaționale, au citit toată documentația disponibilă în cazul RMGC, au mers la Registrul Comerțului pentru a pune la punct o bază de date cu toate afacerile din zona Apusenilor, au vorbit cu asociațiile investitorilor din zonă și cu diverși patroni și au scris, fiecare, negru pe alb, pe hârtie, temerile pe care le au și amenințările de care se simt vizați, în contextul în care se dă drumul proiectului de la Roșia. A rezultat un document riguros, de 50 de pagini, asumat de majoritatea comunității de afaceri din zona limitrofă Roșiei Montane, document pe care l-au prezentat opiniei publice și comisiei parlamentare înființate pentru analizarea dosarului RMGC.
Mii de locuri de muncă în pericol
Afaceriștii moți demontează punct cu punct dezinformările Gold Corporation, subliniază temeiurile pentru care începerea afacerii miniere reprezintă un precedent periculos și fac o dură analiză a riscurilor pe care folosirea cianurii în Apuseni le aduc afacerilor lor. Mai mult decât atât, managerii din cadrul Fundației "Pro Munții Apuseni" oferă alternative de dezvoltare durabilă a Roșiei Montane și a regiunii, pe baze ecologice, în acord cu tradiția locală, demonstrează cum se pot înființa sute de locuri de muncă în locul celor oferite de Gold și, în final, amenință că își vor muta afacerile din zonă, dacă se dă drumul proiectului aurifer. "Susținem noi, cu afacerile noastre, peste 1.000 de locuri de muncă. Cine își permite să compromită munca acestor oameni? Cine își permite pierderea acestor 1.000 de locuri de muncă?", scriu reprezentanții mediului de afaceri din Apuseni. Un adevăr dureros, pe care îl strigă în stradă, la Câmpeni, duminică de duminică, de câteva săptămâni.
"Am lucrat o echipă mare la acest studiu, despre cum afectează proiectul RMGC afacerile din zona Apusenilor. E important să se înțeleagă că în zona de impact a proiectului nu există doar activitate de minerit. Sunt multe alte afaceri și sunt locuri de muncă care vor fi afectate în mod grav de începerea proiectului RMGC", spune Ioan Uțiu din Câmpeni, fost ofițer în armată, acum pensionar, militant ecologist convins și membru în Fundația "Pro Munții Apuseni". "Mai mulți oameni de afaceri cu greutate în zonă au lucrat personal la acest studiu. Au fost în echipă reprezentanți ai firmelor «Montana» și «Transilvania Production», două dintre cele mai mari din industria prelucrării lemnului și a mobilei. Sunt oameni care au afaceri mari și au interesul să-și conserve locurile de muncă. Sunt mii de locuri de muncă în pericol!", completează Ioan Uțiu.
"Dacă scriu pe un borcan de miere că e făcut la Roșia Montană, cine mi-l mai cumpără?"
În cadrul studiului realizat de Fundația "Pro Munții Apuseni", patronii din industria mobilei, oameni care girează investiții de peste 4 milioane de euro în zonă, acuză că demararea exploatării de la Roșia îi va pune într-o postură imposibilă în fața clienților lor externi. "Masa lemnoasă asimilează fracțiuni chimice poluante prin procesul de fotosinteză, iar mobilierul din lemn masiv va fi refuzat de beneficiari în ideea că e contaminat. Cianurile se evaporă la 26 de grade, iar norii nu-i poți controla, pot ajunge și la 300 de kilometri depărtare. Vegetația va fi afectată, pădurea la fel, iar noi lemnul ni-l procurăm din Apuseni. Clienții vor fi sceptici când vor auzi de mobilier produs în zona Roșiei...", mi se plânge Gabriel Rădac, proprietarul fabricii de mobilă Montana. "Păi, mie, dacă pun la vânzare un borcan de miere și scrie pe el că e făcut la Roșia Montană, cine mi-l mai cumpără? La fel și cu producătorii de mobilă: ei lucrează pe o piață acerbă, iar concurența abia așteaptă să servească povestea cu cianurile de la Roșia ca să-i scoată de pe piață pe ai noștri", îl completează Ioan Uțiu.
Gabriel Rădac are 250 de angajați la fabrică, oameni din Câmpeni și din localități aflate pe o rază de 25 de kilometri. Produce pentru Olanda și Germania, pentru clienți extrem de pretențioși și de bine informați, care nu vor trece cu vederea povestea cu cianurile din Apuseni. Aceeași temere o au și patronii altor două fabrici de mobilă din zonă. "Una dintre ele are 270 de angajați, alta 50. În total, noi, oamenii de afaceri care am vorbit și care ne opunem proiectului RMGC avem 600 de angajați. Cu tot cu furnizorii noștri ajungem la 1.000, mai mult decât propune Gold-ul. Deci, se pot face afaceri în zonă și fără cianuri", punctează afaceristul din Câmpeni.
Gabriel Rădac și colegii săi din mediul de afaceri atacă în studiul Fundației "Pro Munții Apuseni" și faptul că legea cu dedicație pentru RMGC e neconstituțională și că reprezintă un precedent periculos pentru regiune. "Dacă tot tăiem niște munți pentru RMGC, de ce să nu tăiem și vreo 2.000 de hectare de pădure în Apuseni? Ce garanție am eu că nu vine unul într-o zi să solicite acordarea unei suprafețe de peste 2.000 de hectare de pădure, în schimbul căreia va plăti o redevență de 10%? Exploatarea se face printr-o asociere cu statul român, care va avea o participare de 30%, se va extinde pe cel puțin 15 ani și va crea peste 1.000 de locuri de muncă. Și atunci ce facem, îi dăm investitorului toată pădurea, numai pentru că ne promite 1.000 de locuri de muncă?", se aprinde Gabriel Rădac.
De ce cianuri, când la cules de ciuperci câștigi 100 de euro pe zi?
Investitorii susțin că începerea mineritului va crește costurile de producție, pentru că Apusenii vor fi încadrați într-o zonă cu risc ridicat din punct de vedere economic. Asta înseamnă, automat, prime de asigurare mai mari pentru imobile și pentru asigurări de viață. Apoi, infrastructura rutieră, deja precară, va fi afectată grav, în condițiile în care acolo se vor face, ani de zile, cel puțin trei transporturi cu substanțe periculoase, cianură și material exploziv, în fiecare zi. Dacă costurile unei afaceri vor crește, dimpotrivă, valoarea imobilelor din zonă va scădea odată cu implementarea acestui proiect minier, având în vedere faptul că atractivitatea Munților Apuseni se va diminua, căci potențialii investitori sau persoanele fizice vor evita să se mai stabilească acolo, din cauza riscului ridicat de mediu. Creșterea animalelor va fi și ea afectată, la fel și tot mai dinamica industrie a fructelor de pădure. "Cu lemnul s-a cam terminat în Apuseni, lumea trece tot mai mult pe ecologie. Culesul de ciuperci și de fructe de pădure e la mare modă acum. Bărbați în toată firea merg la cules fructe de pădure și ciuperci. Faci lejer 100 de euro pe zi, bărbat plus femeie. Astea sunt venituri care, iarăși, s-ar pierde. Am făcut un calcul și, numai anul acesta, până la mijlocul lui septembrie, doar la punctul de colectare de la Valea Bistrei s-au predat ciuperci și fructe de 2 milioane de euro!!!", spun investitorii din zonă.
Lovitură letală pentru turism
Dar, mai mult decât orice, turismul va fi iremediabil lovit de începerea proiectului RMGC. Impactul va fi letal pentru Apuseni. Din datele prezentate de Fundația "Pro Munții Apuseni", în zonă există peste 600 de pensiuni și hoteluri, pentru care lucrează, direct sau indirect, aproape 5.000 de persoane.
"Turismul este o activitate exclusiv ecologică, e incompatibilă cu orice activitate industrială poluantă. Nicăieri în lume stațiunile turistice nu coabitează cu exploatările industriale. Roșia Montană nu va fi o excepție, ci va întări regula, generând o catastrofă peisagistică și socială în regiune. Cianurile folosite timp de 17 ani la Roșia Montană și metalele grele (în cantitați minime estimate de 220.000 tone) rezultate din prelucrarea minereului auro-argintifer vor avea un efect psihologic devastator asupra cererii turistice, care va ocoli regiunea, transformând-o într-un veritabil deșert turistic. În acest mod, orașele Abrud și Câmpeni, situate la doar 5, respectiv 15 kilometri de epicentrul exploatării, în loc să devină poli ai turismului din Munții Apuseni, se vor confrunta cu depopularea și subdezvoltarea. Țara Moților, cu cei circa 90.000 de locuitori ai săi, poate trăi în totalitate din turism, încă 2000 de ani de acum încolo, în vreme ce RMGC promite 17 ani de prosperitate pentru circa 700 de persoane (nici ele toate din regiune). Celorlalți 98.300 (98,4 %!!!) nu le oferă decât consecințele nefaste ale unui proiect dezastruos", scriu în studiu patronii din industria turistică a zonei Apusenilor.
Pariu cu statul, pe 1.000 de locuri de muncă
"Ce spun turiștii când aud de cianură?". "Am vorbit cu ei și sunt îngroziți. Nu e unul să susțină proiectul", îmi spune Adrian Nicola, tânărul patron al Vilei Vank, din Arieșeni. Are opt angajați permanenți și încă vreo șapte sezonieri, la cele 100 de locuri de cazare. Afacerea îi merge bine și spune că dacă s-ar aranja puțin infrastructura, dacă s-ar amenaja galeriile de la Roșia Montană și dacă s-ar pune în valoare mai bine comorile Apusenilor, Ghețarul Scărișoara, Ghețarul de la Vârtop, Izbucul Tăuz, satele de tip "crâng", Rezervația Detunatele, Peștera Pojarul Poliței, Cheile Ordâncușei, Dealul cu Melci, Casa memorială "Avram Iancu", de la Vidra, bisericile din Roșia Montană, Abrud, Ciuni, Gârda de Sus, Sohodol, Ponorel, Cascadele Vidra și Vârciorog, Târgul de fete de pe Muntele Găina, atunci s-ar putea face turism de cinci stele în inima Ardealului. "Trec prin Apuseni cam 2.000 de turiști pe zi în lunile de vară și de sărbătorile de iarnă, deci potențial există", spune Adrian Nicola. Și tot el pune un pariu cu autoritățile române. "Am discutat cu colegii patroni din turism și am zis așa: dacă ni s-ar da niște facilități, niște împrumuturi cu dobândă mică, 3-4%, noi garantăm - și suntem doar o mână de oameni! - 1.000 de locuri de muncă. Dacă tot se dă statul de ceasul morții să facă rost de locuri de muncă, ne ocupăm noi, nu avem nevoie decât de un pic de ajutor, nu cerem marea cu sarea. 1.000 de locuri de muncă pe riscul nostru, fără să distrugem Apusenii și fără să otrăvim țara!", mai spune Adrian Nicola, apoi își ia un steag mare, tricolor, și pornim în trombă spre Câmpeni. E duminică, e zi de protest, iar moții adevărați ies la luptă pentru Roșia Montană.
Foto: CRISTIAN VÂRCIU