Moldova, mai aproape de România

Ciprian Rus
În prima duminică a lui noiembrie, într-o zi în care pe bulevardele marilor orașe ale României protestele împotriva proiectului de la Roșia Montană au părut mai firave ca oricând, mo­bilizând mult sub cifrele de 10.000 de persoane din săp­tămânile trecute, la Chi­șinău, în Repu­blica Moldova, peste 100.000 de oameni au ieșit în stra­dă strigând "Vrem uni­rea!", într-o demonstrație de forță menită să confirme susținerea populară a opțiunii pro-europene a noului guvern moldo­vean.

La mai puțin de o lună până la Sum­mitul de la Vilnius, crucial pentru atra­gerea de partea Uniunii Europene a câ­torva dintre fostele state sovietice din Par­teneriatul Estic (Ucraina, Belarus, Mol­­dova, Georgia, Armenia, Azer­baidjan), liderii de la Chișinău i-au che­mat pe oa­meni la un miting "Pro Eu­ropa", în con­textul binecunoscutelor și­cane - interne și externe - cărora Repu­blica Moldova trebuie să le facă față, pentru continuarea drumului său euro­pean. Au venit în Piața Marii Adunări Na­țio­nale zeci de mii de oameni, într-o ma­nifestație de entuziasm fără precedent, după mitingurile pro-independență de la începutul anilor '90, care demonstrează că blocada vinurilor moldovenești impusă de Moscova, ca și amenințările deloc voalate referitoare la stoparea exportului de gaze, nu au reușit să-și atingă efectul. Moldovenii de peste Prut sunt mai hotă­râți ca oricând să se apropie de România și de valorile sale europene, iar cel mai scurt drum pentru asta e parafarea Acor­dului de Asociere cu Uniunea Europeană și, într-un interval de timp predictibil, in­trarea cu drepturi de­pli­ne în UE - practic, eliminarea, de fac­to, a graniței dintre cele două țări româ­nești!
Chiar dacă, din rațiuni diplomatice, li­derii de la Chișinău s-au ferit să pronunțe deschis numele României în timpul dis­cur­surilor ținute în fața manifestan­ți­lor, sloganurile și pancartele acestora din ur­mă au marșat intens pe tema "unirii".
Adresându-se mulțimii, președintele mol­dovean Nicolae Timofti a subliniat că "Aici (în Piața Marii Adunări Na­țio­nale, n. r.) ne-am exprimat voința de a fi liberi, de a ne construi singuri viitorul. Aici am decis ca limba noastră să fie scri­să în grafia latină. Astăzi ne-am reunit din nou, pentru a întări legământul pe care l-am dat în primii ani mișcării na­ționale", a continuat el, apreciind că "par­­cursul eu­ro­pean reprezintă șansa pen­tru a reface economia. A clădi o so­cie­­tate cu sens și viziune înseamnă cir­cu­lația liberă a persoanelor și mo­der­ni­zarea țării", a su­bliniat șeful statului. Numeroși alți lideri politici pro-europeni au întărit ideile ex­puse de președintele Timofti, în cadrul unei manifestări care s-a încheiat, spontan și simbolic, cu o ho­ră a unirii. Dacă, la finele lui noiembrie, la Vilnius, UE va întinde mâna Moldovei, frații de dincolo de Prut vor fi mai aproa­pe de noi ca ori­când în ultima jumătate de veac. Așa rece și impasibilă cum e, bi­ro­cratică și chiți­bu­șară, Uniunea Eu­ro­peană lucrează te­meinic la îndreptarea unei mari nedreptăți istorice. Nouă nu ne rămâne decât să avem încredere și răb­dare.