Răspuns pentru CARMEN ȘTIUCĂ - Tecuci, jud. Galați, F. AS nr. 1084 - "Mamei mele îi amorțesc mâinile și picioarele"

Redactia
Dr. MIRCEA PEIA - specialist medicină complementară și reflexoterapie - Timișoara, tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24, e-mail: [email protected]

Problemele cu care se confruntă mama dvs. defi­nesc, fără îndoială, simptomatologia ca­racteristică unei neuropatii, mai precis, a unei complicații pe termen lung a dia­betului de care suferă. Excesul de zahăr (glu­coză) în sânge poate fi o amenințare pentru multe organe, inclusiv pentru inimă, ochi, rinichi și nervi. Deteriorarea nervilor periferici, datorată nivelurilor ridicate ale glicemiei (neuropatie dia­betică), afectează capacitatea acestora de a transmite mesaje corecte către creier, astfel încât la nivelul picioarelor și, uneori, chiar și al mâinilor, pot apărea senzații de înțepătură, arsură ori parestezie (amor­țeală). Cu timpul, se poate ajunge chiar la pierderea totală a sensibilității în zonele afectate, dar și la alte complicații determinate de dis­tru­gerea nervilor care con­trolea­ză funcțiile autonome ale orga­nismului, traduse prin creș­terea frecvenței car­diace și accen­tua­rea transpirației. În același timp, acest gen de afec­țiune (neuro­patie diabe­tică) poate duce la apariția unor pro­bleme de con­trol sfincterian al vezicii urinare și la diaree. Mai mult, boala dia­betică poate duce și la scăderea fluxului de sânge care ajunge la picioare. Acest lu­cru, alături de distrugerea nervi­lor, poate duce la apariția unor răni deschise (ulcerații) și, po­sibil, la gangre­nă. Sigur, nu doar neuropatia periferică face parte din posi­bilele compli­cații pe ter­men lung ale diabetului, afec­tarea renală, afectarea ocu­lară (reti­nopatie diabetică), afec­tarea cardiovasculară (hiper­tensiune ar­te­­rială, atero­scleroza, accidentul vascular cerebral, angina, atacul de cord etc.) sau creșterea riscului de infecții (nivelul crescut al glicemiei alte­rează capa­citatea celulelor sistemului imunitar de a se apăra îm­potriva bacteriilor și a ger­menilor care inva­dează or­ganismul) reprezintă riscuri demne de luat în calcul.
Cel mai important lucru pe care trebuie să-l faceți pentru a controla boala diabetică și pentru a preveni apariția ori agravarea complicațiilor este controlul zilnic al glicemiei. În afară de monitorizarea ei zilnică, mijloacele de control ale diabetului și ale complica­țiilor sale sunt: abordarea unei diete sănătoase, săracă în proteine animale, păstrarea unei vieți active, men­ținerea unei greutăți normale, folosirea medica­men­telor potrivite, așa cum au fost ele prescrise, și con­troale medicale regulate. Nu voi insista pe expli­carea tratamentului medicamentos al neuropatiei diabetice, înțelegând că pentru mama dvs. această abordare a devenit de nesuportat. În schimb, voi încerca să vă vin în ajutor prin prezentarea unor remedii naturiste a căror utilitate terapeutică, în cazul acestei patologii, s-a dovedit salutară. Astfel, acidul gama-aminobutiric (GABA), pe lângă proprietățile benefice deținute în controlul bolilor cardiovasculare, psihice, neuro-endo­crine, imunitare etc., are și capaci­tatea de a reduce considerabil durerile și paresteziile din neuropatia diabetică. Este indicată administrarea GABA în aso­ciere cu L-glutamină, un aminoacid care intensifică sinteza acidului gama-aminobutiric, dar și cea a acetil-colinei (neurotrans­mițător implicat în conducerea op­timă a impulsului nervos) sau cea a glutamatului, im­plicat în atenuarea durerii și reglarea greutății cor­po­rale. Extractul din muguri de dud negru acțio­nează ca adjuvant în dia­betul non-insulino­dependent și into­leranță gluci­dică, fiind foarte util în compli­cațiile vas­culare consecutive diabetului. Uleiul de Luminița-nopții contribuie la sănătatea vaselor de sânge și la păstrarea tensiunii arte­riale normale, având și rolul de a reduce furnicăturile și senzația de amorțeală în neu­ropatia diabetică.
Lista remediilor naturale destinate complicațiilor diabetului poate continua, dar, din lipsă de spațiu, despre acestea putem vorbi în particular.
Să auzim numai de bine!

Dr. ANDREI MANU-MARIN -medic primar urologie, specializare neuro-urologie și urodinamică, EVOMED București, www.evo-med.ro, tel. 0740/07.73.37, e-mail: [email protected]

"Am diabet, adenom de prostată și infecție urinară"
(Răspuns pentru CONSTANTIN OPRESCU - Ploiești, F. AS nr. 1091)


Diabetul este o afecțiune însoțită frecvent de neu­ropatie. Ea poate afec­ta și capacitatea de contracție a vezicii urinare, deci, capacitatea ei de a se goli com­plet, cu un jet bun. Ca ur­mare, simptomele dvs. se pot datora în mare măsură diabetului și neuro­patiei pe care o determină acesta, poate chiar mai mult decât prosta­tei și măririi în volum a acesteia. Măsurarea debitului urinar, adică o debitmetrie, ar putea determina felul în care se golește vezica dvs. și să sugereze dacă diabetul este sau nu implicat în simptomele dvs. La fel de im­por­tantă este determinarea reziduului urinar, adică a vo­lumului de urină care rămâne în vezică după ce urinați. Acest reziduu, dacă este mai mare de 100 ml, poate fi vinovat de urinarea deasă, dar mai ales, poate fi incri­minat în apariția infecțiilor urinare repetate.
La o persoană cu diabet, o infecție urinară trebuie neapărat tratată anti­biotic. De asemenea, un tratament per­ma­nent cu tablete de merișor este util în scăderea ratei de reinfecție. Esențial este ca rezi­duul să se diminueze sau să dis­pară, pentru a ob­ține un rezultat notabil în lupta cu in­fecția urinară. Pentru aceasta, există medicamente și sfaturi de modi­ficare a comportamentului, cum ar fi evitarea in­gestiei bruște a unei can­tități mari de lichide, evitarea amânării uri­nării, trata­rea constipației.
Operația de prostată a unui pacient cu diabet este recomandabil să se efec­tueze doar după ce este dovedit faptul că simptomele pacientului sunt determi­nate de prostată și nu de diabet. Jetul slab, golirea incompletă a vezicii se pot datora atât prostatei, cât și diabetului. Urinarea frecventă și urinarea nocturnă sunt simptome datorate mai mult dia­betului, tulburărilor de circulație a sân­gelui și mai puțin prostatei.

Dr. CĂTĂLIN LUCA - medic de medicină generală cu competențe în Ayurveda și apifitoterapie - Laboratoarele BIONATURA PLUS, tel. 0752/15.29.70, 0752/15.29.71, e-mail: [email protected], www.bionaturaplus.com

"Sufăr de distrofie musculară progresivă. Ajutați-mă!"
(Răspuns pentru C. I. - Suceava, F. AS nr. 1087)


În urma unui conflict emoțional foarte puternic, dvs. v-a fost afectat un centru motor la nivel cerebral. Este necesar să realizați ce șoc emoțional ați suferit înainte de apariția acestei boli. Vă recomand ca o pe­rioadă de 3-6 luni (cu reevaluare după primele 3 luni), să luați următorul tratament: Biostem - câte 2 com­primate, de două ori pe zi; Protect Activ Zeolit - câte 4 comprimate, de două ori pe zi, în primele 5 zile, apoi 5 comprimate, de două ori pe zi, în următoarele 5 zile, apoi 6 comprimate, de două ori pe zi, timp de 5 zile, și apoi câte 7 comprimate, de două ori pe zi, până la fina­lizarea celor 3 luni, când veți face o reevaluare. În paralel, luați Oxigenare Celulară, conform pros­pec­tului.
* Preparați un macerat la rece din: schinduf (100 g), busuioc (100 g), tătăneasă (50 g), cătină (100 g), măceșe (100 g), sânziene (100 g), vâsc (50 g), salvie (100 g), stejar (50 g), mesteacăn (100 g). Se amestecă toate plantele într-o pungă de hârtie. Seara, se iau 5 linguri din amestecul de plante și se pun într-un litru de apă plată, se lasă la macerat la rece până dimineața, când se strecoară. Se bea întreaga cantitate rezultată, pe parcursul zilei: câte un pahar mic (80 ml) din oră în oră, cu înghițituri mici, după ce a fost plimbat 3-4 minute prin gură.
* Amestecați în părți egale ulei de cătină și ulei de cânepă, din care luați câte o linguriță, de 3 ori pe zi. De asemenea, consumați polen - câte o lingură, de 3 ori pe zi.
* Amestecați într-o oală 1 litru de apă cu 1 litru ulei de măsline și adăugați câte 20 g din următoarele plante medicinale: busuioc, cătină, stejar, schinduf, salvie și brusture. Puneți oala la fiert, la foc mic, până se evaporă apa, apoi strecurați și stoarceți plantele, iar uleiul rezultat îl puneți într-un recipient din sticlă. În fiecare seară (înainte de culcare) și dimineața (după scaun) încălziți 20 ml ulei și-l introduceți în colon (ca la clismă, cu o pompiță sau cu o seringă fără ac). Tre­buie să fie păstrat în intestin toată noaptea! Dacă apare nevoia de a merge la toaletă, se va abține sau se va introduce altă doză!
* Luați o mână de orez, o fierbeți, o scurgeți de apă și o puneți într-un săculeț de bumbac, pe care îl legați bine. Apoi fierbeți (până dă în clocot) un litru de lapte, împreună cu câte 20 g din următoarele plante medicinale: busuioc, cătină, stejar, schinduf, salvie, brusture. După fierbere, strecurați plantele. O dată pe zi, încălziți laptele rezultat, înmuiați în el săculețul cu orez și faceți o frecție viguroasă pe tot corpul: mâini, picioare, spate, torace, abdomen (săculețul trebuie înmuiat din când în când în lapte călduț).
Tratamentul și procedurile recoman­date se conti­nuă timp de 3 luni, se face o pauză de 2 săptămâni, apoi se reiau.
* Introduceți în alimentația de zi cu zi semințe de floarea soarelui, dovleac, caise, nuci, migdale, caju, pe care să le mestecați bine înainte de înghițire.
* Beți sucuri proaspete de legume și fructe.
Vă rog să-mi comunicați telefonic rezultatele obți­nute la 3 luni, pentru reevaluarea tratamentului. Succes!