Panglicării politice

Rodica Culcer
- Comisia parlamentară constituită pentru analiza cazului Roșia Montană și-a publicat raportul. Avizul a fost unul negativ, dar impresia e că această comisie e doar împotriva proiectului de lege propus de guvern, și nu îm­potriva exploatării miniere de la Roșia Montană. Care ar fi cheia de lectură a acestei respingeri?

- Mandatul comisiei privea doar legalitatea proiectului de lege, dar semnificativ mi se pare faptul că, în concluziile sale, comisia face o serie de recomandări privind optimizarea ex­ploatărilor miniere în general, recomandări care deschid, în opinia mea, calea pentru elaborarea unei legislații mult mai nocive, pentru că va fi aplicată la nivel național, nu numai la Roșia Montană. Este ciudat, desigur, că parla­men­tarii USL au respins în unanimitate proiectul propriului gu­vern, dar cine citește atent raportul comisiei speciale înțelege că el nu putea fi aprobat pentru că audierile au scos la iveală aspecte inac­cep­tabile care nu puteau fi remediate din condei, cum s-a încercat inițial. Mă refer în special la afirmațiile fostului director al Insti­tutului Geologic Român, George Marincea, potrivit că­rora, asigurările privind lipsa de riscuri a exploatării miniere în cauză ar fi bazată pe hărți și rapoarte științifice falsificate, care ascund prezența pânzei freatice și a faliilor, care ar trebui să interzică "abaterea văii în care ar trebui să fie depozitat șla­mul cianurat." Or, RMGC cere - și ministrul mediului Rovana Plumb aprobă! - tocmai abaterea văii în cauză. Membrii co­mi­­siei cer ca acuzațiile domnului Ma­rincea să fie inves­tigate, dar trec cu ușurință peste afirmația sa, susținută și de un grup considerabil de experți de la ASE, potrivit cărora pro­iec­tul Roșia Montană este în dezavantajul statului român. Aceeași opinie a fost exprimată și de președintele Academiei, Io­nel Haiduc. Aprobarea unei legi minate de asemenea acuza­ții, din partea unor persoane cu autoritate științifică, mai ales după ce ele au fost mult mediatizate, prezenta un risc politic prea mare, mai ales când USL se pregătește pentru anul elec­toral 2014, iar Victor Ponta nu mai poate ieși în public, fără să fie huiduit de pro­testatarii anti-RMGC. În plus, pro­iectul risca să fie de­clarat neconstituțional, ceea ce, într-o formulare pe­ni­bilă, a admis la audieri însuși ministrul justiției, Robert Cazan­ciuc.
USL a recurs deci la soluția unei retrageri tactice, menite să închidă subiectul Roșia Montană pentru moment, fără a renunța însă la proiect și la colaborarea cu RMGC. Dim­potrivă, ni se promite un cadru legal amplu, care va regle­men­ta toate exploatările auro-argentifere din România, iar RMGC salută această soluție, ceea ar trebui să ne pună pe gânduri. Judecând după fermitatea cu care miniștrii guver­nului Ponta - cu excepția Mariei Grapini - s-au pronunțat în favoarea pro­iectului de lege respins, avem motive să credem că se caută de fapt o soluție legislativă mai inteligentă, care să ducă exact la același rezultat. Un astfel de proiect de lege a mai fost vehi­culat prin Parlament, cu câțiva ani în urmă. Între timp, ad­ver­sarii proiectului vor fi neutralizați, cazul lui Gheorghe Ma­rin­cea fiind extrem de elocvent: după ce a de­nun­țat ceea ce a con­siderat a fi falsuri grosolane și cazuri penale, a fost desti­tuit din funcție și apoi dat în judecată de RMGC. Pe scurt, respingerea proiectului de lege privind Roșia Montană nu este decât o bătălie - pierdută de guvern și câștigată de protestatari - dintr-un război mult mai mare și mai dur, care ar putea ex­tinde în întreaga țară riscurile sem­nalate în Apuseni. Și numai bunul Dumnezeu ne va putea ajuta să nu pierdem acest război, purtat de politicieni împo­triva intereselor țării!

- Noul Cod silvic provoacă disensiuni în cadrul ali­anței aflate la guvernare. Ministrul liberal Lucia Varga a făcut proiectul, care a fost aprobat în Guvern și trimis în Par­lament, insistând să fie aprobat până la sfârșitul anului. Ulterior, Rovana Plumb, ministru PSD, a anunțat că dez­ba­terea ar trebui amânată, deoarece nu au fost depuse pro­puneri și amendamente de către specialiști. Principala mo­dificare a noului Cod constă în interzicerea comercia­li­zării lemnului tăiat ilegal, al cărui traseu va fi urmărit prin­tr-un sistem electronic. Ce se află în spatele acestor tensiuni din USL pe tema Codului silvic?

- PNL a reușit să creeze o imagine favorabilă noului Cod silvic propus de ministrul Lucia Varga, insistând - cu temei - asupra măsurilor menite să reducă drastic tăierile ilegale. Superficialitatea jurnaliștilor, mai ales a televiziunilor, a fă­cut ca obiecțiile formulate încă din primăvară de specia­liști, de ONG și de reprezentanții firmelor românești din do­me­niul exploatării forestiere să rămână prea puțin cunoscute și dez­bă­tute în spațiul public. S-a vorbit astfel prea puțin despre scri­soarea deschisă, lansată de filiala din România a presti­gioasei organizații de protecție a mediului "World Wide Fund for Nature", care a propus o serie de amendamente în sprijinul fir­­melor românești de exploatare forestieră, firme care au pro­testat deschis în întâlnirile cu ministrul Varga, ar­gumen­tând că noile reglementări ar favoriza o mare firmă aus­triacă, ale cărei activități s-au extins consi­de­rabil în Ro­mâ­nia și cu care firmele românești nu pot ține pasul. Departe de mine orice tendință protecționistă, căci sunt o fermă sus­ți­nătoare a liberei concurențe, dar nu cred că perspectiva de­vas­tării unei întregi categorii de firme ro­mâ­nești mici și mij­locii este o consecință dezirabilă a Codu­lui silvic. Spre deo­sebire de fir­mele austriece sau germane, cele românești ope­rează într-un mediu ostil, os­ti­litatea pro­ve­nind de la propriul guvern, care nu face absolut ni­mic pen­tru a stimula capitalul autohton sau pentru a îm­bunătăți me­diul de afaceri, ci dim­po­trivă, nu știe cum să mă­rească po­va­ra fiscală și birocratică asu­pra sectorului privat din economie, deși acesta este prin­cipala sa sursă de venituri. În aceste con­diții, în ciuda lipsu­rilor întreprinzătorilor români, putem în­țelege de ce ei nu pot ține pasul cu marile firme din țări cu gu­verne civilizate. De altfel, nu numai WWF și fores­tierii au exprimat dubii la adre­sa oportunității eco­nomice a noului Cod silvic, ci și o serie de specialiști români, citați din pă­cate doar de câteva site-uri spe­cializate. Încă din luna aprilie, Ma­rian Drăgoi, confe­rențiar universitar la Fa­cul­tatea de Silvi­cul­tură Suceava, atrăgea atenția pe Business24 că, deși inter­zicerea "vânzării pe picior" este o măsură bună, care poa­te stopa tăierile ile­gale, noul Cod silvic conține și pre­ve­deri administrative care generează riscul creării unor mono­po­luri și al scoaterii mul­tor firme mici ro­mânești de pe piață. Din această perspectivă, conflictul dintre ministrul PNL Maria Varga și ministrul PSD Rovana Plumb nu mai apare ca un sim­plu scandal politic din USL, ci ca un conflict între do­uă fi­lo­zofii: una (a PNL, în acest caz), care favorizează mo­no­po­­lul, și a doua (schițată de PSD), care în­cearcă să salveze fir­mele mici și mijlocii, în bună parte ne­com­petitive. Nu pu­tem da verdicte în acest caz, căci com­ple­xi­tatea tehnică a su­biec­tului este covârșitoare, dar putem spe­ra că guvernanții vor găsi o soluție înțeleaptă, care să o­preas­că tăierile ilegale fără a distruge o armată de firme mici ro­mânești. Poate că, în final, guvernanții vor în­țelege și ne­ce­si­tatea creării unor con­diții favorabile mediului de afaceri ro­mâ­nesc - dar mă tem că merg prea departe cu speranțele și așteptările...