Iubiți-vă inima!

Rodica Demian
- 16 sfaturi de mare folos -

- Este organul "obligat" să atingă performanțe excepționale pe parcursul unei vieți și de aceea ar merita mai multă atenție din partea noastră. Cum o putem ajuta, aflați din recomandările de mai jos -

Mai întâi, vestea proastă: între 80-90% din infarctele coronariene sunt cauzate de stilul de viață nesănătos. "Și nu este vorba de factori de risc singulari, precum hipertensiunea arte­rială, nivelul ridicat al colesterolului sau surplusul de greutate, ci de stilul de viață - în totalitatea lui - al fiecărui om", spun specialiștii.
Dar iată și vestea bună: putem face foarte multe pentru sănătatea inimii noastre și pentru o viață lungă. "Numărul infarctelor miocardice s-ar putea reduce la jumătate dacă oamenii s-ar mișca mai mult, n-ar fuma și ar mânca mai puțin, dar mai sănătos", susțin car­diologii.
Ca orice drum, și drumul spre un stil de viață adec­vat începe cu un prim pas. Care este acesta și care sunt următorii 15, citiți în cele ce urmează:

1. Fiți mai activi
Faptul că antrenamentul de rezistență practicat în mod regulat pune în mișcare sistemul car­diovascular nu mai reprezintă o noutate. Sporturi precum mersul pe jos sau cu bicicleta și alergatul aju­tă sistemul cardiovascular să lucreze mai cu economie: pulsul și tensiunea arterială scad, inima bate mai încet, iar micile vase coronariene sunt mai bine irigate cu sânge. Studii tot mai numeroase din ultima vreme arată, de asemenea, efectul pozitiv al antrenamentului de forță, pentru că puterea musculară sporește calitatea vieții. "Orice «plus» de mișcare este benefic, indiferent că este vorba de antrenament de rezistență ori de forță", confirmă me­dicii. Și nu este nevoie de vreun program special, amănunțit: plimbarea, grădinăritul și urcatul scărilor sunt, deja, un prim pas spre succes. Un studiu efectuat în Taiwan, pe 400.000 de subiecți, arată că oamenii care se mișcă zilnic un sfert de oră trăiesc cu 3 ani mai mult decât sedentarii.

2. Adoptați un câine
Câinii reduc riscul îmbol­năvirilor cardio-vasculare - este concluzia cercetătorilor americani. Și nu doar datorită activității fizice sporite, prin plimbatul lor zilnic, ci și datorită legăturii emoționale care se sta­bilește, care are un efect protector asu­pra sistemului cardio-vascular.

3. Renunțați la tutun
Fumătorii prezintă un risc de infarct miocardic de 5-6 ori mai mare decât nefumătorii. De aceea, consu­mul de nicotină se numără printre cei mai importanți factori de risc în ceea ce pri­vește infarctul. "Fumatul are multe influențe dăună­toare asu­pra inimii", explică experții. "Cea mai importantă este favori­zarea arte­riosclerozei, prin producerea, în organism, a unor reacții inflama­torii, dar și influen­țarea coagulării sângelui, care poate duce la forma­rea unor cheaguri periculoase", spun experții.
Renunțarea la tutun este "răsplătită" din belșug: după doi ani, organismul s-a regenerat și riscul de in­farct este la fel de redus ca la persoanele care n-au fu­mat niciodată.

4. Rămâneți optimiști
"Cei care au o atitudine pozitivă și abordează viața cu optimism prezintă un risc de infarct miocardic mai scăzut decât cei veșnic nemulțumiți", este, pe scurt, concluzia unui important număr de studii. În plus, cercetătorii danezi au descoperit faptul că la pacienții care devin depresivi după ce-au suferit un infarct riscul de a-l face și pe al doilea este mai ridicat.

5. Faceți yoga
Yoga protejează inima, reducând stresul și micșo­rând tensiunea arterială. Cercetătorii de la Universi­tatea din California au constatat că yoga acționează pozitiv asupra vita­lității și că exercițiile - așa-numitele asane - diminuează agresivitatea, starea de­pre­sivă și încordarea mai mult decât ae­ro­bicul.
Analizând un număr de 12 studii, cercetătorii de la Univer­sita­tea Yale au constatat că yoga re­duce tensiunea arterială, astfel că pacienții care practicau yoga în mod regulat au reușit să-și normalizeze în așa măsură tensiunea, încât să nu mai aibă nevoie de medicamente hipotensoare.

6. Descoperiți bucătăria mediteraneană
Datele înregistrate sunt impresionante - studii efectuate pe un total de 570.000 de femei și bărbați sănătoși arată: cu cât alimentația lor se apropie mai mult de caracteristicile bucătăriei mediteraneene, cu atât mai redus e riscul de boli cardiovasculare. Dar bucătăria mediteraneană sănătoasă nu înseamnă pizza, paste și panettone, ci o combinație din legume (multe), fructe proaspete, pește (în loc carne), ver­dețuri, ulei de măsline și nuci. Peștele de mare, mai ales somonul și macrourile, este deosebit de bogat în acizi grași Omega 3, benefici pentru sănătate. Mân­cați pește de cel puțin două ori pe săptămână și renunțați cât se poate de des la carne. Dacă nu vă puteți despărți de ea, preferați-o pe cea albă, mai sănătoasă decât cea roșie. Dar și prelu­crarea joacă un rol important: "Produsele neprelucrate - de pildă grătarul - sunt considerate neutre, în vreme ce carnea afumată și sărată este dău­nătoare", spun specialiștii în boli de inimă.

7. Mâncați banane
Magneziul are o influență pozitivă asupra tensiunii arteriale și a sănătății inimii. Un stu­diu efectuat pe 88.000 de ame­ricance ("Nurses' Health Study"), arată că riscul de a muri, brusc, de inimă, este mai redus cu 33% la femeile cu o alimentație bogată în magneziu decât la cele care nu consumă suficient. Bananele, nucile, migdalele, fulgii de ovăz și fasolea albă sunt deosebit de bogate în mag­neziu. Experții le recomandă femeilor, diabeticilor și persoanelor deosebit de active sau celor mai în vârstă să ia, în plus, preparate pe bază de magneziu.

8. Râdeți cu poftă cât mai des
Cardiologii recomandă circa 15 mi­nute de râs zilnic. Un studiu efec­tuat la Universitatea Mary­land arată că râsul cu poftă acce­lerează circulația sângelui cu 20%, iar efectul durează 45 de minute. Râsul dilată endoteliul, țesutul care "îmbracă" pe dină­un­tru vasele sanguine și joacă un rol important în combaterea arte­riosclerozei.

9. Atenție la grăsime!
Supragreutatea este considerată un factor de risc în ceea ce privește infarctul miocardic. "Important este, însă, nu cât cântărești, ci cum este repartizată grăsi­mea", afirmă cardiologii. Bărbații cu brațe și coapse pu­ternice și femeile cu rotunjimi au, ce-i drept, câteva kilograme în plus, dar nu sunt amenințați, neapărat, de un infarct. Riscul cel mai important de infarct mio­cardic îl reprezintă grăsimea de pe abdomen. "Aceasta, spre deo­sebire de cea depusă în alte zone ale corpului, este activă hormonal: produce tot felul de hormoni dăunători care sporesc cantitatea de grăsimi și de zahăr din sânge, fac să crească tensiunea arterială și pulsul și influențează sistemul de coagulare și sistemul imunitar".
După cum arată un studiu efectuat în SUA, per­soanele cu grăsime multă pe abdomen, care au trecut deja peste un infarct, prezintă un risc de deces mai ri­dicat decât cele suple. Metoda cea mai bună de a scăpa de grăsimea periculoasă este mișcarea.

10. Îngrijiți-vă dinții
"Există nenumărate studii care arată că persoanele cu parodontoză fac mai frecvent afecțiuni cardiace", spun specialiștii. Mo­ti­vul: din gingiile inflamate pă­trund în sânge, afectând vasele, nu doar bacterii, ci și substanțe transmițătoare care provoacă infecții. Vasele de sânge își pierd din elasticitate, nu se mai pot dilata la fel de bine și riscul de infarct miocardic sporește. Din cercetările efectuate rezul­tă, însă, că în cazul persoanelor cu parodontoză gravă, care se supun tratamentului dentar, funcția vaselor de sânge se ameliorează, după circa 6 luni.

11. Apelați la plantele medicinale
Cercetările experimentale arată că Păducelul (mai ales în combinație cu Talpa-gâștei) dilată vasele coronariene, putând ameliora, astfel, irigarea cu sânge a miocardului (mușchiul cardiac). Și un extract din frun­ze de Ginkgo-Biloba poate, pare-se, să prevină apariția arteriosclerozei.

12. Ascultați muzică
Oamenii cu afecțiuni coronariene ar trebui să asculte cât mai des muzica preferată. Cer­cetătorii sârbi de la Universi­ta­tea din Nisa au descoperit, într-un studiu efectuat pe 74 de subiecți, că la persoanele care au ascultat muzică zilnic, câte 30 de mi­nute, vreme de trei săptămâni, funcția vaselor și rezistența or­ganismului s-au ameliorat în mod evident. Muzica "provoacă" orga­nis­mul să producă mai multe endorfine, presupun oamenii de știință.

13. Luați corect medicamentele hipotensoare
Există numeroși pacienți care de frica efectelor secundare evită să mai ia medicamente hipotensoare. "Este o decizie riscantă, pentru că în felul acesta re­nunță să mai oprească procesul care duce la infarct mio­cardic sau la atac cerebral", avertizează experții. Și își sfătuiesc pacienții să-și schimbe stilul de viață. "Cei ce se lasă de fumat, fac sport, slăbesc și se hră­nesc sănătos au șanse reale să reducă dozele sau nu­mă­rul medicamentelor".
Cu cât e mai mică doza de hipotensoare, cu-atât sunt mai reduse efectele secundare. Dar, de regulă, hipertensiunea arterială nu poate fi stopată fără medica­mente. Acest lucru se poate realiza printr-un stil de via­ță sănătos, cu condiția ca el să fie de lungă durată.

14. Consumați cu curaj ciocolată neagră
Există numeroase studii care arată că ciocolata amăruie este bună pentru inimă. Varietățile cu procent ridicat de cacao con­țin multe flavonoide, care acționează cu succes asupra elasticității vaselor san­gui­ne și a tensiunii arteriale, prevenind, astfel, infarctul.

15. Reduceți stresul
Faptul că stresul provoacă tensiune arterială, putând duce chiar la infarct miocardic, este dovedit de un număr mare de studii. "Riscul de infarct este mai mare la cei care se ceartă tot timpul cu partenerii de viață, care au probleme la serviciu și care nu-și pot achita la timp facturile", conchid specialiștii. Decisiv este mo­dul cum se percepe stresul: managerii care-l consideră o provocare, de pildă, suferă mai rar un infarct mortal decât cei care se simt amenințați.

16. Mergeți la control
Cu cât sunt depistați mai din vreme factorii de risc, cu atât este mai ușor de prevenit infarctul miocardic. De aceea, persoanele de la 35 de ani în sus trebuie să meargă anual la un consult general, prin care medicul să măsoare nivelul colesterolului și al glicemiei și să controleze urina. La 40 de ani, cel mai târziu, fiecare trebuie să-și urmărească valorile tensiunii arteriale - re­comandă cardiologii.