Justiția blochează procedura de autorizare a proiectului Roșia Montană

Ion Longin Popescu
Potrivit unui comunicat recent, tribunalul Suceava a admis cererea asociațiilor Alburnus Maior, Salvați Bucu­reș­tiul și Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resur­selor de Mediu, privind suspendarea efectelor juridice ale certificatului de descărcare arheologică 9/2011, pentru Masivul Cârnic de la Roșia Montană, emis de Direcția Ju­dețeană pentru Cultură Alba.

Este vorba de certificatul care ignoră în mod scandalos hotărârea definitivă a Înaltei Curți de Justiție din 2008, prin care masivul Cârnic este protejat ca monument de categoria A. Suspendarea este valabilă până la soluționarea irevocabilă a acțiunii acelorași recla­mante pentru anularea irevocabilă a actului. "Ho­tă­rârea privind suspendarea", se spune în comu­ni­catul de presă al respectivelor asociații, "are efecte chiar din mo­mentul pronunțării, iar recursul nu suspendă efectele sentinței - actul rămâne suspendat până la soluționarea unui eventual recurs". Așadar, în timp ce guvernul Ponta pregătește o nouă lege a minelor, cu dedicație pentru RMGC, ignorând repetatele eșecuri de până acum, or­ganizațiile din cadrul platformei Salvați Roșia Montană au ac­ționat așa cum știu mai bine: în justiție. Practic, chiar da­că noii goldiști din USL s-ar grăbi să dea undă verde pro­­iectului minier atât de îndrăgit de pre­mierul care-și pe­riclitează cariera politică pe altarul mine­ritului cu cianuri, corporația auriferă nu va putea face nici o mișcare atâta timp cât suspendarea în justiție rămâne efectivă. Avocatul Marius Harosa din Cluj-Napoca, un maestru al proceselor câștigate împotriva ilegalităților din Apuseni, este încre­zător că, după suspendare, va urma în mod firesc anularea certificatului emis la Alba Iulia, făcând astfel din masivul Cârnic - inima proiectului minier al RMGC - cel mai protejat obiectiv istoric de interes național din România și chiar din Europa: protejat prin legile 5/2000 și 422/2001 și prin men­ționarea lui pe Lista Monumentelor Istorice de interes național; protejat prin sentința Înaltei Curți și, în final, protejat prin suspendarea actuală și prin sen­tința ce se speră că se va da în procesul strămutat la Tri­bunalul Buzău. Deocamdată, potrivit declarației maestrului Ha­rosa, "beneficiarul RMGC nu se poate folosi de certifi­catul emis la Alba Iulia, până la solu­țio­narea acțiunii în anu­lare, existând motive de nelegalitate evidente, dar și pericolul iminent al unei pagube ireversibile, care nu ar pu­tea fi reparate ulterior - în cazul de față, dis­trugerea unui patrimoniu unic, de valoare universală excep­țio­nală". De notat că masivul Cârnic de la Roșia Montană găz­duiește cea mai extinsă și mai bine conservată rețea de galerii miniere de epocă romană, medievală și modernă din Europa. El ascunde, în același timp, și cele mai bogate rezerve de aur de pe teritoriul Roșiei Montane. În aceste condiții, suspen­da­rea de la Suceava blochează efectiv procedura de auto­rizare a proiectului minier, inclusiv pro­cedura de emitere a acordului de mediu, aflată în desfă­șurare la Ministerul Me­diului. O lovi­tură năucitoare pentru corporația auriferă, care trăiește un coșmar: când a venit în România, în 1995, a intrat ca în brânză prin scutul de pro­tecție al statului. Astăzi, instanțele o pun la respect și nici o majoritate monstruoasă, de 80 la sută, în par­lament, nu o poate salva din cleștele unei justiții care a început să func­ționeze în parametri europeni.