NOUTĂȚI MEDICALE

Redactia
Două roșii pentru o viață lungă

"5 pe zi" - sub această de­viză, Uniunea Europeană a de­ma­rat în anii trecuți o campanie prin care suntem îndemnați să mâncăm 5 porții de legume și fructe pe zi. Dar cât de mare trebuie să fie o porție, și oare este obligatoriu să mâncăm zilnic cinci? Un studiu repre­zentativ răspunde acum la aceste întrebări. Deprinderile alimentare ale unui nu­măr de 65.000 de englezi au fost cer­cetate vreme de zece ani. Re­zultatul: cu cât subiecții au con­sumat mai mult fructe și zarza­va­turi, cu atât mai scăzut a fost riscul lor de îmbol­năvire sau de deces. La 5 porții pe zi, procentul a fost de 29%, iar la 7 porții s-a ajuns chiar la 36%. Ca mărime a porțiilor, la fructe s-a stabilit 150 de grame, ceea ce înseamnă greuta­tea unui măr, a unei piersici mari sau a 2-3 prune. Pentru legume, o porție s-a fixat la 75 de gra­­me, de exemplu două roșii mici sau patru ciuperci mari sau un ardei. Pentru a atinge o porție, trebuie deci con­sumate mai puține legume decât fruc­te, deși cerce­tătorii au constatat că legumele coboară riscul decese­lor mai tare ca fructele.

Statul mult pe scaun face popoul lat?

Se pare că da. Cercetă­to­rii de la Universitatea din Tel Aviv afirmă că presiunea con­stantă exercitată de scaun asupra muș­chilor fesieri îi face pe aceștia mai volu­minoși. În la­bo­rator, ei au supus presiunii celule de gră­sime, mai mult timp. Lipidele conținute în ele s-au lipit și s-au întărit, iar conținutul în grăsimi al celu­lelor s-a dublat. Reme­diul: să ne ridicăm cât mai des de pe scaunul de la birou, pen­tru a face câțiva pași.

Sport în loc de pilule

Mișcare pe rețetă - pentru mulți bolnavi, soluția aceasta ar fi o alternativă optimă la medicamente. La această concluzie au ajuns cercetătorii renumitei "Harvard Medical School", care în colaborare cu alte institute de profil au realizat peste 300 de studii, cu aproximativ 340.000 de participanți. Efectul po­zitiv al sportului este cu­noscut de mult, dar de data aceasta, oamenii de știință au vrut să afle cine are putere mai mare de vindecare și de scădere a riscului morții: medica­men­tele sau mișcarea? Re­zultatul: majoritatea pa­cienților care suferi­se­ră un atac cerebral s-au recuperat mult mai repe­de atunci când au apelat la mișcare decât atunci când au preferat medi­ca­mentele. În cazul pacien­ților cu diabet de tip II sau boli de inimă, table­tele au ajutat la fel de mult ca și sportul, lăsând însă în urma lor multe efecte secundare nedorite. Concluzia: nu renunțați complet la medicamente, dar însoțiți-le, pe cât se poate, cu sport. Sănătatea va fi mai aproape.

Căsătoriile ne lenevesc

Cu o verighetă pe deget, oamenii devin mai delă­sători. În urma unui stu­diu realizat de sociologii Uni­versității din Heidel­berg pe 11.000 de parti­ci­panți, s-a ajuns la con­clu­zia că via­ța sportivă nu se po­tri­vește deloc cu că­sătoria. Cuplurile care locuiesc împreună sunt cele mai leneșe, urmate de pere­chile cu domicilii sepa­rate, care se mișcă ceva mai mult. Interesant este că după 50 de ani, bărbații de­vin din nou mai activi. Să fie de vină "ofilirea" căsă­toriei, care nu mai prezin­tă atâta interes ca la în­ceput, sau nevestele sunt acelea care își împing bărba­ții către mișcare, ca să-i ferească de boli? Indiferent care este răspunsul, mișcarea la 50 de ani mai adaugă 10 ani de viață (afirmă spe­cialiștii).