Victoria unei mari ECHIPE - Triumful mașinăriei germane

Ciprian Rus
- O lecție de voință și disciplină din care avem cu toții de învățat -

- Fotbalul colectiv, generos și deschis al Germaniei, s-a impus la această ediție a Cupei Mondiale, în fața echipelor înarmate cu cele mai mari vedete ale momentului. Mașinăria germană a învins. Sub privirile microbistei nr. 1, Angela Merkel, Germania a oferit o nouă demonstrație de forță lumii întregi -

Adevărata vedetă: echipa

Toată lumea se aștepta ca ediția 2014 a Cupei Mondiale să fie una a marilor vedete. Era, poate, ul­tima mare șansă pentru Cristiano Ronaldo de a tri­umfa alături de echipa sa națională, Portugalia. Era momentul cel mai bun pentru ca Neymar, puștiul ado­rat de o întreagă Brazilie, să calce pe urmele ma­relui Pele. Și era, desigur, ocazia perfectă pentru ca Messi să depășească legenda lui Maradona și să-și treacă în palmares și o Cupă Mondială, după ce a câș­tigat tot ce se putea câștiga, atât în plan personal (pa­tru trofee "Balonul de Aur", pentru cel mai bun jucător al lumii), cât și alături de echipa sa de club, FC Barcelona. Dar "sorții" au decis altfel: nu a fost să fie nici Mondialul tinerelor vedete ale Franței sau Belgiei, care au adus un aer proaspăt în fotbalul jucat în Brazilia, nu a fost să fie nici Mondialul tripletei de aur a Olandei, van Persie, Robben și Sneijder - încă o gene­rație fabuloasă care se retrage din activitate fără să cucerească vreun trofeu major... Într-un Mon­­dial al vedetelor, avea să câștige echipa cea mai organizată, echipa care a făcut totul ca la carte și care nu i-a lăsat hazardului decât un rol minor, în succesul uriaș obținut pe 13 iulie pe "Maracana", catedrala fotbalului sud-ame­ri­can, străjuită de statuia lui Isus din Rio de Ja­nei­ro. Germania a câștigat a patra sa Cupă Mon­dială, iar în spatele acestui succes a fost echipa însăși. În vreme ce așii balonului, Ronaldo, Neymar sau Messi, au fost cu mult sub potențialul lor real, Germania s-a impus printr-o evoluție co­lec­tivă impecabilă, printr-un joc în care au strălucit nu doar oamenii cei mai în formă din ultimii ani, precum Neuer, Lahm sau Muller, ci și jucătorii cu o evoluție mai modestă în ultimul sezon, precum Boateng sau Hummels.

Cel mai bun jucător: disciplina

Chiar dacă a venit târziu, în prelungirile me­ciu­lui, în fața unei trupe a Argentinei care a făcut cel mai bun joc al său tocmai în finală, victoria Ger­ma­niei, prima a unei naționale europene pe conti­nen­tul sud-ame­­rican, este o victorie incontestabilă. Incon­tes­ta­bilă și, pe undeva, logică. Pentru că victoria la fotbal a Ger­maniei Angelei Merkel nu e decât încă o de­mons­tra­ție de forță a unei națiuni în deplină ex­pan­siune în noul context mondial. Germania nu a avut de­loc un traseu ușor. A spul­berat Portugalia lui Cris­tiano Ro­naldo, cu 4-0, în primul meci al grupelor, a trecut de foarte organi­zata echipă a Statelor Unite ale Ame­ricii, condusă chiar de un om de-al casei, fostul selec­ționer ger­man Jurgen Klinsmann, a reușit să anihi­leze elanul talentatei echipe a Franței, într-un meci extrem de complicat, pentru ca apoi să dea cea mai ma­re lovitură din istoria competiției, acel 7-1 incre­dibil în fața țării-gazdă, Brazilia.
Mai rămânea un singur obstacol: magia lui Leo Messi, decarul și căpitanul Argentinei, cel mai mare jucător al lumii de la Maradona încoace. Nu a fost deloc o finală comodă pentru Germania, însă grupul unit în jurul tenacității și versatilității lui Philipp Lahm și-a revendicat propria intrare în legendă, în detrimentul visului argentinian. În vre­me ce o întrea­gă Ar­gentină aș­tepta o "magie" de la Leo Messi, unul din golurile lui ge­niale, imposibil de parat, Ger­ma­nia a ales calea ordinii și a disci­plinei. O disciplină aproa­pe maniacală: lec­ția pe care Ger­ma­­nia o pro­pune lumii de sute de ani și pe care ne e atât de greu să ne-o în­sușim... Da, discipli­na!

Merkel: "Dacă pierzi, vei fi dușmanul numărul unu al țării"

Antrenată de Joachim Low, un fost jucător mai degrabă modest și un antrenor crescut, ca secund, în umbra personalității marcante a lui Jurgen Klins­mann, de la care a și moștenit, de altfel, conducerea băncii tehnice a naționalei, Germania nu era cotată drept mare favorită, înainte de înce­perea turneului final. Dar presiunea și așteptările țării erau imense. Pentru Germania nu exista locul doi. Într-un dialog care a făcut înconjurul presei internaționale, Angela Merkel, cancelarul ger­man, i-a spus lui Low, cu cel mai dulce zâmbet din lume: "Dacă pierzi, vei fi duș­manul numărul unu al țării. Titlul mondial trebuie să ajungă aici. Numai astfel vei avea iubirea noastră, a tuturor cetă­țe­ni­lor". Și Low, împreună cu factorii de decizie ai fot­balului s-au "conformat". Federația Germană de Fotbal (DFB), în frunte cu managerul Oliver Bier­hoff, s-a pus serios pe treabă, cu mult înainte de înce­perea duelurilor din Brazilia. Cum le stă bine, nemții au luat-o, frumușel, de la ze­ro, nelăsând nimic la voia întâmplării. Nu s-au bazat pe organizatorii brazilieni și nici pe compe­tențele Federației Internaționale de Fotbal (FIFA), când a venit vorba de amenajarea locului de cantonament din Brazilia, al echipei Germaniei. După ce au ins­pectat ei înșiși cele mai bune zone și au luat în calcul toate aspectele legate de distanțele dintre stadioanele un­de urma să joace echipa, de umiditate și tem­pe­ratură, dar și posibi­litățile de relaxare și de recuperare după efort, nemții au ales sătucul Santo Andre. Acolo, investind din resurse proprii câteva milioane de euro, Fede­ra­ția germană a construit "Campo Bahia", unul dintre cele mai perfec­țio­nate centre de can­to­na­ment care s-au văzut vreo­dată. Câteva milioa­ne de euro, pentru o experiență de o singură lună: în­că o dovadă că nemții nu se încurcă atunci când vine vorba despre performanță!

Super-"secundul" lui Low

Condițiilor excelente de la Campo Bahia, mana­gerii federației germane le-au adăugat o inovație care avea să-i dea un avan­taj enorm selec­țio­nerului Joachim Low în fața omologilor săi: un sis­tem extraordinar de moni­torizare și de analiză a performanțelor fizice și tehnico-tactice ale jucă­torilor săi. Pentru a câștiga Cupa Mon­dială, echipa Ger­maniei și-a asigurat par­teneriatul uneia dintre cele mai puternice firme de tehnologie din lume, SAP Hana, alături de care a dezvoltat un program capabil să anali­zeze milioane de informații în doar câteva mi­nute. "Zece jucători care își pasează trei mingi timp de 10 minute generează în jur de 9 mili­oane de informații. Nici un staff tehnic nu e ca­pabil să opereze cu atâta informație, deci sunt mi­lioane de detalii care altora le scapă, dar la care noi avem acces, datorită sistemului SAP", explică Oli­ver Bierhoff în ce a constat una dintre armele se­cre­te ale Germaniei la această Cupă Mondială. În vre­me ce bătrânul "Filipao" Scolari, antrenorul Bra­ziliei, nu a trecut de faza notițelor din agendă, Joachim Low a­vea alături de el, ca "secund", un su­per-com­pu­ter, de genul celor folosite de Agen­ția Spațială Ame­­ricană (NASA), pentru analizele sale spația­le!

Aplauze la scenă deschisă

Pe lângă toate facilitățile puse la dispoziție de Federația Germană de Fotbal, Joachim Low a avut și acel dram de înțelepciune și de realism care le lipsește multor veleitari din lumea noastră. Low a avut șansa de a beneficia din plin de mun­ca făcută la Bayern Munchen de marele antrenor al momentului, Pep Guardiola. La doar un an de la venirea sa în Bavaria, Guardiola a schimbat total modul de a înțelege fotbalul al elevilor săi, componenți de bază ai naționalei Germaniei. Jocul de posesie și progresia pe modelul consa­crat de Barcelona au stârnit multe zâmbete răută­cioase în Germania, și nu numai. Dar Low a înțeles că Guardiola avea dreptate și, pe lângă faptul că l-a apărat public, atunci când rezultatele sale la Bayern nu erau cele mai bune, a adus și la națio­nală modelul lui. Cu șase titulari de la Bayern pe teren, plus rezerve de calitatea lui Ma­rio Gotze, autorul golului din finala cu Argentina, Germania a zdrobit Brazilia în cel mai pur stil "tiki-taka", cu pase redublate și cu execuții simple, din preajma careului mic al adversarilor. E și aici una dintre frumoa­sele lecții de viață ale Mon­dialului: într-un moment în care Barcelona e în plină cri­ză de identitate, după des­păr­țirea de Guardiola, iar na­țio­nala Spaniei e în plin de­clin, Germania câștigă, toc­mai pariind pe un stil de joc pe care mulți îl considerau depășit. Fotbalul ge­neros și deschis al Germaniei a ridicat în picioare publicul bra­zilian, la 7-0 în defa­voa­rea echipei favorite. Aplauze la scenă deschisă din partea fanilor adverși: o răsplată la fel de memorabilă precum cupa ridicată de căpitanul Philipp Lahm, la capătul fi­na­lei cu Argentina lui Leo Messi. Deutschland Uber Alles!