Boala naționalismului, aceeași care a distrus Iugoslavia, pare a nu avea leac la extremiștii sârbi. Acest episod este doar cel mai recent, întrucât, în pofida promisiunilor făcute Bruxelles-ului și Consiliului Europei, autoritățile statului vecin continuă să încalce sistematic, zi de zi, drepturile românilor/vlahilor din Valea Timocului. Cu un tupeu regăsit doar în unele acțiuni ale UDMR, autoritățile au trimis o adresă etnicului român care a donat terenul pentru construirea bisericii, Zorica Lapadatovic (Lăpădat), prin care "se interzice folosirea clădirii pentru oficierea slujbelor religioase". În timp ce România, țară ortodoxă, prietenă și vecină, sprijină Serbia în parcursul său european, sârbi cu frunțile înfierbântate interzic un lăcaș ortodox frățesc, al populației românești băștinase de pe acele pământuri, peste care năvălirea slavă din secolele VI-VII d.Hr. a adus numai durere și lacrimi. Părintele erou al zonei, Boian Aleksandrovici, protopop al Daciei Ripensis și Vicar al Timocului, a intervenit, ca de atâtea ori până acum, cerând ferm Belgradului: "Ne adresăm repetat autorităților statului sârb, ai cărui cetățeni loiali am fost și suntem, să oprească prigoana Bisericii Ortodoxe Române din Serbia de răsărit". Dar Serbia sfidează rezoluțiile Consiliului Europei și rezoluțiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la situația minorităților naționale. În zadar C. E. a cerut Belgradului "să suprime diferențele regionale existente în ceea ce privește garantarea efectivă a drepturilor minorităților" și "să facă efectivă libertatea religiei, și în partea de răsărit a țării". Există, pe hârtie, legi frumoase la Belgrad, așa cum au existat la Sofia și, cu mult timp în urmă, la Atena. Dar, ca o trăsătură de "caracter istoric" în Peninsula Balcanică, majoritățile sârbă și bulgară, respectiv, greacă, ignoră minoritățile, mai ales dacă e vorba de băștinașii vlahi (români) sau tocmai de aceea. Strigătul de ajutor din Timoc s-a îndreptat și către Țara Mamă: "Dacă nu ne ajută România, nu vom mai putea să rezistăm mult și să existăm ca români!", a declarat părintele Boian Aleksandrovici, aflat în vizită, zilele trecute, la Palatul Parlamentului, la o întâlnire cu deputatul Bogdan Diaconu. D-l Diaconu este cunoscut pentru poziția sa corectă, patriotică, față de pericolul pierderii identității naționale a românilor din jurul României. Potrivit lui, țările vecine ar trebui "să aducă comunitățile din jurul granițelor românești cel puțin la nivelul de respect și de drepturi pe care le oferă România comunităților etnice care trăiesc pe teritoriul său". La rândul lui, directorul Centrului Român de Studii și Strategii (CRSS), Eugen Popescu, consideră că Serbia nu are niciun motiv să creadă că românii din Valea Timocului ar vrea altceva decât să fie cetățeni loiali ai Serbiei. Popescu a amintit tranșant de obligațiile Belgradului, asumate în fața Uniunii Europene. "Serbia nu trebuie să intre în UE făcându-le rău românilor de acolo, deznaționalizând un alt popor". De aceea, anti-românismul extremiștilor este cât se poate de... anti-sârbesc, iar când vor înțelege acest lucru, multe se vor schimba în bine pe apa Timocului.