12 ADEVĂRURI DESPRE SOMN

Gilda Fildan
- Cu toții am primit și putem da mai departe o serie de sfaturi înțelepte, pentru obținerea unui somn odihnitor. Dar dintre ele, care se verifică în practică și care nu? Răspunsurile le aveți mai jos -

1. Un pahar de vin ne ajută să adormim mai ușor?
Da. Vinul roșu, ca și alte băuturi alcoolice, dezin­hibă și relaxează. Acțiunea lor împiedică gândurile insistente și neplăcute să ne agite atunci când încer­căm să adormim. Aceasta ar fi vestea bună. Însă al­coolul consumat înainte de culcare are și un deza­van­taj major: când nivelul lui în sânge scade, somnul se tulbură. Vârstnicii au un somn mai superficial decât oamenii tineri și de aceea se trezesc frecvent noaptea, în momentele când organismul lor prelu­crează al­coolul ingerat. Regula practică este urmă­toarea: un pahar de vin nu face rău celor care nu au probleme cu somnul. În schimb, persoanele care luptă cu in­som­nia sunt îndemnate să-l evite.

2. Se doarme mai bine cu geamul deschis?
Nu neapărat. În general, specialiștii ne recomandă să ne asigurăm că avem destul aer proaspăt în camera unde dormim - fie printr-o fereastră deschisă, fie printr-o ventilare energică în dormitor, înainte de cul­care. Ambele procedee au avantajele și dezavantajele lor. Dacă dormitorul e mic și folosit de mai multe persoane, conținutul de oxigen din aer se va epuiza rapid, așa încât ventilarea nu este suficientă. Cu o fereastră deschisă, se poate produce curent, iar per­soanele sensibile riscă o răceală sau o contractură la mușchii cefei. Mai ales iarna, când temperatura aeru­lui din exterior scade sub zero grade, deschiderea ferestrei va răci periculos de mult dormitorul.

3. Există o temperatură optimă pentru somn?
Temperatura optimă pentru somn este strict in­dividuală și depinde de felul cum organismul reușește să-și mențină stabilă temperatura proprie, de circa 36 de grade, precum și de sensibilitatea sa la frig. Într-o încăpere friguroasă, corpul trebuie să producă ener­gie, în consecință, omul va adormi mai greu. Într-un mediu prea cald va transpira, ceea ce creează condiții tot atât de improprii pentru un somn bun. Specialiștii sunt de părere că temperatura aerului din dormitor ar trebui să fie cuprinsă între 15 și 18 grade, ea fiind, în general, agreabilă pentru majoritatea locuitorilor din zona climatică temperată. Sunt însă regiuni ale glo­bului unde mercurul termometrelor nu coboară ni­ciodată sub 20 de grade în lunile de vară. "Nu în­seam­nă că oamenii care trăiesc acolo ar avea obli­gatoriu un somn neodihnitor. Ei s-au adaptat la aceste temperaturi ridicate și sunt capabili să-și men­țină temperatura corpului la un nivel constant", ex­plică aceiași spe­cialiști.

4. Dormim mai bine singuri sau în doi?
Cei mai mulți dintre noi ar dormi mai bine singuri, căci, fără un colocatar în pat, ai parte de mai multă liniște: sforăitul este exclus, ca și scârțâitul de arcuri, când celălalt se răsucește în așternut. În schimb, pen­tru psihic e mai sănătoasă o noapte pe­trecută în co­mun: marea majoritate a oamenilor pre­feră să doarmă împreună cu partenerul.

5. Somnul dinainte de miezul nopții este cel mai sănătos?
Da și nu. În primele ore ale odihnei nocturne, în tim­pul somnului profund, au loc numeroase procese im­portante de refacere a organismului. Dar numai ceasul interior al fiecăruia hotărăște în ce momente anume somnul va avea un potențial de regenerare maxim. La foarte mulți oameni, faza ideală de somn profund se desfășoară înainte de miezul nopții, iar la alții, după.

6. Cum putem scăpa de coșmaruri?
Discutați despre conținutul coșmarurilor dvs. cu un prieten apropiat sau povestiți-le în scris. Reflectați la posibilele modalități de depășire a situației amenin­țătoare din vis. Așterneți pe hârtie soluția concepută de dvs. Recapitulați-vă strategia o dată pe zi și ima­ginați-vă cum aplicați concret soluția pentru care ați optat. În cazul când coșmarul se va repeta, aveți șanse reale să găsiți o ieșire din el. Dacă însă coșma­rurile revin mereu și sunt atât de supărătoare încât vă in­fluențează negativ activitățile zilnice, ar trebui să ce­reți ajutorul unui psiholog sau psihiatru.

7. Cum adorm din nou, după ce m-am trezit noaptea?
Porniți într-o călătorie imaginară. Retrăiți cu toate detaliile o amintire frumoasă, însă una care să nu vă emoționeze prea tare. De pildă, vedeți cu ochii minții drumul parcurs cu prilejul unei excursii la munte. Ce ați simțit atunci, ce sunete v-au ajuns la ureche, ce arome v-au umplut nările? Există și o altă metodă, cu care unii au obținut un succes surprinzător. Propuneți-vă să nu adormiți deloc în noap­tea respectivă. Dacă grijile de peste zi nu vă lasă în pace, nu rămâneți în pat să des­picați firul în patru. Ieșiți din dormitor, mer­geți într-o altă cameră, într-un loc anume, acolo așezați-vă comod, de exem­plu într-un fotoliu, gândiți-vă la problemele dvs. acute, iar pe cele care suportă amânare notați-vi-le pentru a doua zi.

8. Cum se combate somnambulismul?
Somnambulilor ar trebui să li se vor­bească pe un ton foarte calm, pentru a nu-i provoca să devină agresivi. Astfel, ei pot fi conduși în liniște, înapoi, în pat. Auto­su­gestia învățată sub hipnoză îi ajută, adesea, să nu-și mai părăsească patul în timp ce dorm. Ca măsură de prevedere, este indicat să fie blocate ferestrele și încuiate ușile, iar cheile să nu se afle la îndemână. "Inves­ti­gațiile efectuate în laboratorul de som­no­logie clarifică situația celor afectați", afir­mă specialiștii.

9. Cât timp este sănătos să dormim?
Durata optimă a somnului, cea care ne permite să ne simțim odihniți și în formă, diferă de la o persoană la alta. Totuși, majo­ritatea oamenilor necesită între șase și opt ore de repaus nocturn. Puțini sunt cei ce rezistă pe termen lung cu numai cinci ore de somn sau, dimpotrivă, au în mod evident nevoie de mai mult de opt ore. "După cum do­vedesc studiile, cei mai mulți dintre oa­menii care dorm, pe termen lung, mai puțin de șase ore pe noapte sau mai mult de opt, au o speranță de viață mai redusă și sunt mai vulnerabili în fața bolilor", subliniază cercetătorii. Important de reținut este faptul că nu există un antrenament prin interme­diul căruia să ne putem scurta sau prelungi durata optimă a somnului. Fiecare dintre noi ar trebui să-și organizeze viața în așa fel încât să poată respecta durata somnului cerută de organismul său, cea care îl face să se simtă bine.

10. Trezirea matinală este o chestiune de tipologie?
Da. Dotarea genetică decide dacă ceasul interior al unei persoane are tendința de a suna deșteptarea devreme (tipul "ciocâr­lie") sau târziu (tipul "bufniță"). În cazul când aparțineți tipului "bufniță" și sunteți obligați să vă treziți în zorii zilei, veți avea un somn neodihnitor și veți da un randa­ment scăzut în primele ore ale dimineții. Există însă niște mici secrete, cu ajutorul cărora vă puteți da puțin înainte ceasul interior: să circulați mult pe afară în cursul dimineții, iar seara să reduceți iluminarea în încăperi.

11. Ne putem face provizii de somn?
Nu. Desigur, dacă știm că ne așteaptă o săptămână aglomerată și obositoare, ne va fi util să dormim pe săturate, cu câteva zile înainte, pentru a rezista în bu­ne condiții la perioada solicitantă care urmează. Însă nu este posibil, de exemplu, să ne facem un stoc de 16 ore de somn, după care să rămânem fără probleme, timp de două zile, în stare de veghe. "Din păcate, nu ne putem gestiona necesarul de somn în funcție de voința noastră", observă medicii specializați în som­nologie.

12. Prea mult somn obosește?
Motivul pentru care ne simțim lipsiți de energie, după un somn prelungit în weekend, este scăderea nivelului de stres. În timpul săptămânii, secreția de cor­tizol crește, iar acest hormon al stresului ne ferește de oboseală. În momentul când el revine la măsura lui normală, ne dăm seama cât de epuizați suntem, de fapt.