Misterul palmelor

Natasa Galche
- Din timpuri străvechi, oamenii au socotit că liniile din palmă și amprentele digitale sunt semne prevestitoare ale destinului, indicii clare, în care stau codificate informații importante cu privire la caracterul, personalitatea și aptitudinile unui om. Cercetătorii contemporani afirmă că toate aceste semne particulare sunt încărcate cu informații referitoare la sănătatea, abilitățile, și trăsăturile de caracter ale fiecărui individ -

Copilul mut

În vara anului 1883, în familia unui fierar italian s-a născut un băiețel mult dorit. Timp de trei ani, pă­rinții au trăit fericiți, mulțumindu-i bunului Dum­nezeu că, după o îndelungată așteptare, îi binecu­vân­tase cu această minune vie. În scurt timp însă, fe­ri­cirea lor s-a preschimbat în neliniște, căci copilul nu reu­șea să articuleze nici măcar un cuvânt. Gurița lui nu slobo­zea decât sunete fără înțeles, țipete invo­lun­tare fără noimă. Îngrijorați de faptul că băiețelul ar putea să sufere de o boală gravă, părinții l-au dus la diferiți specialiști să îl consulte. Toți dădeau ne­du­meriți din umeri, nedescoperind nicio malformație con­genitală. Într-o seară, la ușa lor a bătut un bătrân pri­beag, cerând adăpost pentru o noapte și ceva de-ale gurii. Fierarul s-a milostivit de bătrân și l-a primit sub aco­perișul casei sale, oferindu-i cu mărinimie din puținul său. După ce și-a ostoit foamea și setea, ve­neticul i-a spus recunoscător fierarului: "Poate că par un simplu țăran neșcolit, dar am un dar deosebit: știu să citesc în palmă viitorul. Întinde-mi mâna și-ți voi spune ce soartă vei avea!" Auzind aceste vorbe, chi­pul fie­ra­ru­lui s-a luminat de bucurie. "Nu destinul meu este important! Spune-mi, te rog, ce vii­tor îl aș­teaptă pe fiul meu!" Bătrânul a luat în­­tre mâinile sale no­duroase micuța pal­mă a băiețelului, a privit-o cu atenție și, vădit emo­ționat de ceea ce vedea, a spus: "Acest copil este înzestrat cu darul oratoriei! El nu vor­bește acum, dar, în scurt timp, gura lui nu va mai tăcea! Dis­cursurile sale vor fi atât de con­vingătoare, încât mii de oameni îl vor ur­ma orbește, până la moarte! Cuvântările sale vor atinge inimile și sufletele oamenilor și, du­pă cum spun liniile palmei sale, el va fi că­petenia Italiei!"
Vremea trecea, dar copilul care împlinise deja șase ani tot nu vorbea. Familia se re­sem­nase că băiatul este mut. Până într-o bună dimineață, când dinspre camera de joa­că a copilului, s-a auzit cum cineva rostește pe un glas ridicat cuvinte clare, răspicate, pe un ton impunător, într-un ritm sacadat. Pă­rinții au dat buzna în odaia băiatului, pe care l-au găsit în picioare, pe un scaun, rostind un discurs! Ur­măreau înmărmuriți cum fiul lor, care până în urmă cu câteva ceasuri nu reușea să articuleze nici măcar un cuvânt, ținea acum o adevărată cuvântare. Întrebat ce face, băiatul a răspuns calm și sigur pe sine: "În curând, toată Italia va vibra sub cuvintele mele!"
"Proorocirea" moșneagului pribeag, ori­cât de incredibilă le păruse părinților la început, acum se adeverea. Numele băiatului era Be­nito Mussolini și, într-adevăr, acesta avea să devină conducătorul Italiei, supra­nu­mit de popor Il Duce, omul prin al cărui talent orato­ric fascismul avea să ia o ful­minantă amploa­re! Bă­trânul ghicitor nu era un șarlatan, așa cum crezuse fierarul, dar nici pro­fet sau vi­zio­nar. El deținea tainele divi­nației, cunoștea pro­ce­deul citirii și inter­pre­tării liniilor din palmă: era un chiromant!

O predicție împlinită

Vara anului 1893. Londra.
Sala Teatrului "St. James" din inima capitalei bri­tanice era plină până la refuz. Se juca în premieră, cu casa închisă, piesa "O femeie fără importanță", a celebrului scriitor Oscar Wilde. Toată crema nobilimii londoneze era pre­zentă la acest eveniment cultural, care s-a dovedit a fi de un autentic succes. După re­prezentație, Blanche Roosevelt, o cân­tăreață de operă în mare vogă, aman­ta scriitorului Guy de Maupassant, a organizat în cinstea dramaturgului o petrecere gran­dioasă, la care a fost in­vitată toată aristocrația lon­doneză. În toiul petrecerii, printre oaspeți a apărut un bărbat enigmatic pe care amfi­trioana l-a prezentat drept "Prezi­că­to­rul viito­ru­lui". Numele său era Wil­liam John War­ner, supranumit simbolic și Cheiro, un personaj deja vestit în întreaga Eu­ropă, despre care se spunea că știe să citească în palmă destinul oame­nilor. Pentru amuzamentul invitaților, gazda l-a rugat pe chi­romant să le ofere o demons­trație. Cheiro s-a așe­zat în spatele unui paravan și oaspeții care doreau să li se ghicească în palmă se apro­piau, îi arătau mâna, dar în așa fel încât vizio­narul nu putea să vadă cine se află în fața sa.
"Aveți niște mâini uluitoare! Un asemenea con­trast între cele două palme nu am mai văzut până acum! Liniile palmei stângi promit un destin neo­bișnuit de luminos și o carieră strălucită, în timp ce mâna dreaptă arată, în mod clar, că veți suferi teribil în ultima parte a vieții. Linia inimii este extrem de pronunțată și contorsionată, ceea ce indică faptul că veți avea parte de o viață amo­roasă furtunoasă. In­te­resant este faptul că ea se intersectează cu linia capului, ceea ce îmi spune că tocmai inima va «tăia» ca­pul. Succesul fulminant al carierei va fi curmat de pasiunile inimii. Toate acestea însă se vor sfârși te­ribil!" - s-a auzit de du­pă paravan vocea clară și pu­ternică a chiromantului. Toți oaspeții, care până atunci se amuzaseră de "jo­cul" ghicirii în palmă, au amuțit. Predicția suna mai mult ca o sentință. Numai bărbatul căruia i se citea soarta râdea în con­tinuare, părând complet netulburat. "Și, mă rog, când se va pe­trece acest sfârșit absolut îngro­zi­tor?" - a întrebat el, com­plet neîncrezător, afișând un zâmbet condescendent. "Nu peste mulți ani. Veți muri la vârsta de 46-47 de ani!"
Palmele erau chiar ale scriitorului Oscar Wilde ca­re, într-adevăr, avea să moa­ră la vârsta de 46 de ani, după ce fusese arestat și condamnat la închi­soa­re, sub acuzația de homo­se­xua­litate, care la vremea aceea în Anglia era pe­dep­sită prin lege. Deși că­să­torit cu frumoasa Constance, cu care avea doi copii, Oscar Wilde s-a îndrăgostit nebu­neș­te de lordul Alfred Douglas, de care devine nedespărțit, până în ziua arestării sale. Iese după câțiva ani din pușcărie, ru­inat financiar, cu inima frân­tă. Atât soția și copiii, cât și amantul, îl părăsiseră. Succesul său literar, de care se bucu­rase ani în șir, era în com­plet declin. Moare pe 30 noiembrie 1900, în sără­cie, uitare și singurătate, într-un hotel sărăcăcios din Paris. Predicția lui Cheiro se adeverea! Și nu era pen­tru prima dată.
William Warner, ilus­trul chiromant al seco­lului al XX-lea, poate fi socotit precursorul me­to­dei judiciare cu aju­torul căreia un infractor este descoperit prin in­ter­mediul amprentelor di­gitale. În anul 1890, me­to­da nu era destul de cu­noscută spre a fi utili­zată în anchetele poli­ție­nești. Și iată că într-un apartament de pe strada Baker din Londra, renu­mită ca fiind strada lui Sherlock Holmes, s-a petrecut o crimă în­gro­zitoare, ucigașul lăsând la locul faptei o mulțime de amprente. Pe uși și pe pereți s-au depistat urme de palme impregnate de sânge. Poliția presu­pu­nea că amprentele aparțin criminalului, însă dovezile nu puteau incrimina pe nimeni, la vremea aceea neexis­tând o bază de date cu amprentele infractorilor. În ziua descoperirii crimei, la locul faptei a apărut un bărbat necunoscut, care a cerut insistent să discute cu inspectorul care conducea ancheta: "Sunt chiromant și pot citi în urmele palmelor amprentate pe ziduri in­dicii importante, care vă pot ajuta să prindeți crimi­nalul!". După o analiză minuțioasă, Cheiro și-a anun­țat verdictul: "Ucigașul este un tânăr foarte bo­gat, are părul blond și ochii cenușii-albaștri. Cred că este și puțin bâlbâit. Pe degetul arătător poartă un inel cu o pecete în formă de floare. Este rudă apro­piată, de sânge, a victimei!" Și cum victima avea foarte pu­ține rude apropiate, după câteva zile, crimi­nalul a fost prins. Informațiile oferite de Cheiro se do­vediseră cât se poate de reale: ucigașul arăta întocmai cum îl descrisese!

Cheiro și Rasputin

În scurt timp, toate ziarele londoneze titrau cu litere mari: Cheiro - omul care știe să citească în pal­mă! La ușa apartamentului în care locuia au început să sosească sute de oameni, care doreau să-și afle des­tinul. Printre vizitatorii săi, s-au numărat și figuri im­portante ale timpului, precum actrița Sarah Bernhardt, dansatoarea și spioana Mata Hari, preșe­dintele Sta­telor Unite, Grover Cleveland, și chiar suveranul Re­ga­tului Unit al Marii Britanii, Edward al VII-lea, a cărui moarte a prezis-o cu exactitate.
În timpul unei călătorii pe meleagurile Imperiului Țarist, Cheiro îl întâlnește pe marele mistic rus Raspu­tin. Pare straniu cum soarta a adus împreună aceste două mari personaje enigmatice ale lumii!
Contesa Sofia Ignatieva, domnișoara de onoare a împărătesei, l-a invitat pe chiromantul englez la o serată în cerc restrâns. Printre puținii și aleșii invitați se număra și Grigori Rasputin, călugărul care deja avea la Curtea imperială de la Sankt Petersburg repu­tația de "vindecător și profet". În salonul contesei, doamnele se întreceau în cuvinte alese, spre a-și ex­prima prețuirea pentru cei doi bărbați, încercând să le "smulgă" previziuni. Rasputin, și el curios de ce avea să spună englezul despre soarta sa, i-a întins pal­ma. "Veți rămâne aproape de țar până la moarte. Și veți avea parte de o moarte oribilă, în palat! Veți fi întâi înjunghiat, dar moartea vă va ocoli. Apoi veți fi otrăvit și împușcat. Văd apele înghețate ale râului Neva cum vă înghit trupul" Rasputin a râs și i-a răspuns chiromantului: "Să vă spun eu ceva mai mult decât cuțite, otravă și pistoale. Dacă eu voi fi ucis de țărani, Imperiul Rus va rămâne neclintit, dar dacă mă vor omorî nobilii, Rusia se va prăbuși!"
Predicția lui Cheiro a început să devină reali­tate după câțiva ani de la întâlnirea celor doi profeți, când o țărancă l-a înjunghiat pe Rasputin, dar acesta a scăpat cu viață. Rănile sale erau atât de adânci și de grave, încât niciun medic nu și-a putut explica prin ce miracol fusese salvat. În decembrie 1916, câțiva nobili ruși, convinși că Rasputin va fi cauza prăbușirii Imperiului, i-au pus la cale asasinarea. Prințul Felix Iusupov l-a invitat pe călugăr la palatul său, unde i-a oferit vin și mâncare care con­țineau o mare cantitate de cianură. Însă Raspu­tin, spre uluirea nobililor, nu a manifestat ni­ciun simptom de otrăvire! Pierzându-și răb­darea, Iusupov și-a des­cărcat pistolul în trupul său. Rasputin s-a pră­bușit la pământ, dar, după ceva timp, "a prins" viață și a luat-o la fugă, în­cer­când să sca­pe din palat. Conspiratorii l-au îm­pușcat iarăși, l-au bătut cumplit și apoi, în­velindu-i cadavrul într-o pătură, l-au aruncat în apele aproape înghețate ale râului Neva. Așa se împlinea înfio­rătoarea previziune a lui Cheiro! În palma lui Rasputin fuseseră din naștere în­sem­­nate soarta și moartea! În mod uimitor, și predicția misti­cului rus s-a adeverit: la câteva luni după ce fusese ucis de nobili, imperiul de trei sute de ani al Romanovilor se prăbușea!

"Salutări din morți!"

La începutul veacului al XX-lea, Cheiro de­venise un personaj atât de cunoscut și de elo­giat, încât până și savanții care negau cu înver­șunare domeniile științelor oculte își ofe­reau mâinile spre a fi "citite" de către chiro­mant. Chiar și palmele scriitorului Mark Twain, recu­noscut ca fiind unul dintre cei mai sceptici oa­meni în legătură cu științele oculte, au fost su­puse studiului lui Cheiro. Deși până atunci chiromantul nu dăduse niciodată greș, de data aceasta, i-a prevestit în mod eronat scriitorului data decesului. La finele anului 1904, anul în care, conform lui Cheiro, Mark Twain ar fi tre­bu­it să moară, scriitorul american îi trimitea pre­­zicătorului o telegramă: "Salutări din morți!".
Conform specialiștilor actuali în chiro­man­ție, în palma unui individ se găsesc până la cinci semne ce pot fi interpretate, ca posibile date ale morții. "Omul poate aștepta să i se îndepli­nească destinul, așa cum i-a fost hărăzit, dar, în același timp, are puterea de a-l modifica. În viața fiecărui om pot exista situații când pe lângă el moar­tea trece razant. Aproape toți am trăit experiențe în care am fost la un pas de a ne îneca, de a ne sufoca, era cât pe-aci să fim loviți de o mașină, să cădem de la înălțime sau am scă­pat ca prin minune de o boală gravă. Ase­menea evenimente pot fi prevăzute de către un chiromant, căci semnele potențialelor peri­cole apar în linia vieții. Ele pot fi însă depășite prin simplul instinct de supraviețuire al fiecărui individ. Tocmai din aceste motive, este absurd să contestăm abilită­țile celui mai mare chiromant pe care l-a avut lumea, doar din cauză că anul 1904 nu a fost anul decesului scri­itorului Mark Twain, așa cum inter­pretase Cheiro", susține Mihail Onoprenko, un renu­mit specialist rus în chiromanție. "Mai mult decât atât, perioada respectivă a repre­zentat pentru scri­itorul american un moment de mare răscruce. În acel an, Mark Twain s-a scufundat într-o profundă de­pre­sie, din care nu avea să își revină niciodată, pri­ci­nuită de moartea fiicei sale favorite. Era a doua ma­re lovitură a vieții, după decesul primei fete, care mu­rise înainte cu câți­va ani. Poate că Cheiro nu pre­vestise de fapt anul morții fizice a scriitorului, ci anul morții lui sufle­tești!" - afirma Mihail Ono­prenko, într-un interviu acordat anul trecut re­vistei "Pravda".

Amprente de campion

În mai multe clinici și ins­ti­tute de cer­cetare din Mos­co­va, este utilizată metoda prin care omul este "citit" ca o carte deschisă, prin intermediul ampren­telor sa­le digitale. Astfel, se pot stabili abili­tățile sale fizice, trăsăturile individuale ale caracterului, zona ge­o­grafică din care provine și chiar preferințele sexua­le, acest domeniu fiind denumit dermato­gra­fie. Teh­nica este folosită încă din ulti­me­le decenii ale seco­lului trecut în insti­tu­tele de cercetare rusești pentru descope­rirea sportivilor talen­tați. "To­tul a început la Jocu­rile Olim­pice din 1988, când oamenii de știință au înțeles că prin analiza amprentelor digi­tale se pot des­coperi cam­pio­nii lu­mii în sport. Încă din tim­puri străvechi, în cultura chi­neză se vorbea despre cer­cu­lețele de pe degete: un sin­gur vârtej pe vârful de­getului ară­tător în­­seamnă sărăcie, două vâr­tejuri - bo­găție, șase - hoție, șap­te - nefericire, no­uă vârte­juri și o buclă - nu mai e nevoie să muncești nicio­da­tă, ai suficiente re­surse încât poți trăi liniștit până la finele vieții. Astfel, conform «desenelor» din am­­prentele digitale, vechii chinezi sta­bileau cât de lungă poate fi viața. Oa­menii de știință moderni au mers un pas mai departe, creând un adevărat do­me­niu științific com­plex", susține Tama­ra Abramova, profesor-doctor în an­­tropo­lo­gie sportivă din ca­drul Institu­tului de Cer­cetări Științi­fice în domeniu de la Moscova. "Pro­­ce­deul este sim­plu, teo­retic. Întâi se sta­bi­lește forma mo­delului de am­prentă pentru fie­care dintre cele zece degete: seg­mente de cerc, bucle și vâr­tejuri. De exem­plu, dacă o per­soană pre­zintă pe de­gete în ma­joritate bucle și unul-două segmente de cerc, avem de a face cu un înotă­tor sau un aler­­­gă­tor. Cele mai ra­re modele de am­­pren­te sunt ce­le care pre­zintă numai vârte­juri. Cam­pio­­nul olim­pic la lupte gre­­co-ro­mane, Ale­xan­der Kare­lin, are acest tipar, nu numai pe un singur deget, ci pe fiecare din­tre cele zece degete! Așa ceva este excepțional, eu nu am mai întâlnit un ast­fel de model în în­treaga mea carieră!"

Ce spun amprentele despre noi?

S-a dovedit că mo­delele amprentelor se formează la făt încă din perioada intra­uterină, și asta, chiar din primele trei-patru luni ale sarcinii, odată cu țesu­turile siste­mu­lui nervos. Astfel, s-a ajuns la concluzia că între aceste modele și ti­pul sistemului ner­vos există o legătură strânsă, din care se pot obține infor­mații cu privire la personalitatea fiecărui individ.
Modelul buclelor apare la majoritatea oamenilor (aproximativ 60% din populație). Cei care au mai multe bucle în "desenele" de pe degete sunt oameni care se adap­tează ușor în orice con­diții, calmi, echi­librați, foar­te altru­iști, sociabili, comu­ni­ca­tivi. Aceș­­tia sunt șefii ideali, care se stră­duiesc să mulțu­mească me­reu pe toată lumea. Aptitudini sportive: înot, atletism, călărie.
Modelul segmentelor de cerc este prezent la circa 30% din­tre indivizi. Oamenii care pre­­zintă predo­minant bucle în amprentele digitale au o gândire abstractă, lipsită de ambiguități. Aceste persoane iu­besc drep­tatea, sunt sin­cere, urăsc intrigile și bâr­fele, spun întot­deauna adevărul verde în față. De cele mai multe ori sunt buni în funcțiile de condu­ce­re, dar ca subalterni, la­să mult de dorit, în­trucât nu prea vor să țină cont de părerea celorlalți. Aptitudini sportive: ciclism, canotaj, schi.
Modelul vârtejurilor este cel mai rar, prezent la cel mult 10% din indivizi. Acești oameni sunt foarte emoționali, intro­ver­tiți, vulnerabili, de cele mai mul­­te ori sunt nemulțumiți de ei în­șiși, predispuși la în­doieli chi­nu­itoare. Ei se concentrează foar­te bine pe lucrurile esen­ția­le, aproape ignorând detaliile. Își schimbă des și neașteptat atât planurile, cât și dispo­ziția. Ap­ti­tudini spor­tive: pati­naj, fotbal, baschet, scri­mă, lupte.
Se spune că toate sem­nele din palmă - cercurile, buclele, li­nii­le - nu sunt decât in­di­cii misterioase ale des­ti­nului prin care Uni­ver­sul încearcă să dez­vă­luie abilitățile și ta­lentele unice ale fie­că­rei persoane.