"În România, folosirea cărbunelui în termocentrale face, anual, mai multe victime decât accidentele de circulație"

Ion Longin Popescu
În data de 14 august, industria poluantă de tip comunist din România a suferit o grea înfrângere.

Or­ganizațiile Green­peace și Bankwatch au obținut, în instanță, anularea Acordului de mediu pentru "Scoa­terea definitivă din fondul forestier a suprafeței de 66,5 ha, din care terenuri forestiere 58,9 ha, amplasate în Ocolul Silvic Târgu Jiu, pentru continuarea lucrărilor de extragere a lignitului în cadrul perimetrului de ex­ploatare Tismana I - Ex­ploa­tarea Minieră Rovi­nari". Ca ordin de mărime, cele 59 de hec­tare împă­du­rite re­prezintă aproximativ suprafața însu­mată a 118 terenuri de fotbal. În anii '70 -'80, exploatarea din Ro­vi­nari părea a fi stat în stat. Uriașele sale excavatoare au făcut praf sate, biserici, livezi, păduri, și chiar vila de vară și mormintele familiei Tătărăscu. Opere de­corative din piatră, atribuite lui Brâncuși, au dispărut odată cu impozanta vilă, mutată într-un muzeu al sa­tului. Destine de localnici au fost sfărâmate, țărani înstăriți au ajuns pe drumuri, familii s-au destrămat, bo­lile de nervi și psihice, necunoscute altă­dată, au devenit o "marcă" a zonei. Mineritul de suprafață, dorit de unii și la Roșia Montană, a fost marea inovație a re­gimului dictatorial, care nu avea de dat seamă nimănui pentru catastrofele ecologice "se­mănate" pretutin­deni în țară. "Ca din inerție", decopertările au continuat și după 1989. Alte răni uriașe au fost provocate pămân­tului și oa­menilor. Bazinul minier Rovinari a ajuns, iute, bazin de voturi pentru partidele aflate la putere. Subvențiile de stat au asigurat supraviețuirea unui muribund. Ecologiștii au tolerat situația, în numele sărăciei regiunii și al menținerii locurilor de muncă. Până când a intervenit Greenpeace - "nava-amiral" a ecologiștilor de pretutindeni. Iată o mostră de gândire cu adevărat ecologistă: "Defrișarea unei suprafețe atât de mari este o lovitură grea pentru mediul natural. Când însă acest lu­cru are ca scop extinderea unei cariere de cărbune, pre­judiciul este nebănuit de mare. Vorbim de cărbune, com­bustibilul cel mai dăunător pentru sănătate, care cauzează anual mii de decese premature. Conform statisticilor, în România anului 2010, folosirea cărbunelui în termocentrale a făcut mai multe victime decât accidentele de circulație. Și, mai grav, cărbunele este resursa cu impactul cel mai pu­ternic asupra climei, iar așa cum vedem, tot mai des și tot mai aproape de noi, schimbările climatice aduc fe­no­mene meteo­rologice devastatoare", spune Ionuț Cepraga, coordo­nator de campanii la Greenpeace. La fel de tăios este și președintele Asociației Bankwatch Ro­mânia, Ionuț Apostol: "Complexul Energetic Olte­nia are dificultăți în funcționare, în condițiile scăderii consumului de energie electrică și ale dez­voltării sur­selor regenerabile de energie în România. Astfel, extinderea carierelor de lignit și dis­trugerile asociate acestora trebuie să fie analizate rațional și, în orice caz, pro­iectele trebuie să respecte legislația de pro­tecție a mediului în vigoare". Așa­dar, atunci când își iau menirea în serios, aso­ciațiile ecologiste pot face minuni. Epoca plasării intereselor industriei deasupra protecției mediului înconjurător a apus. Distrugătorii de mediu din Roșia Montană au pierdut 12 procese în instanță. Distru­gă­torii din Rovinari sunt abia la început...

Informații de contact:
Ionuț Cepraga, coordonator, ionut.cepraga@greenpeace.org, 0724/30.24.87
Irina Bandrabur, ofițer de presă, irina.bandrabur@greenpeace.org, 0720/78.03.63