JACK WHITE - un rocker excentric la București

Dana Ene
- Pe 9 noiembrie a.c., în Pavilionul Central de la Romexpo din București, va putea fi urmărit live, într-un concert extraordinar, unul dintre cei mai excentrici și mai apreciați rockeri ai momentului - JACK WHITE -

Artistul american Jack White (39 ani) este deopotrivă ciudat, pătimaș și talentat. S-a impus profesional fără drept de apel pe scena muzicală internațională, creând nu mai puțin de trei trupe de succes: The White Stripes (1997-2011), The Raconteurs (2005-2011) și The Dead Weather (2009). Cu primele două formații a obținut șapte Premii Grammy. Și mai are un Premiu Grammy, pri­mit în 2005, pentru melodia "Portland Oregon", cân­tată în duet cu solista de muzică country Loretta Lynn. Acestea sunt doar câteva dintre multele dis­tincții obținute de Jack în cei peste 24 de ani de profesiune muzicală. Iar de doi ani de zile a pornit și o carieră solo. Rezultatul? Două albume extrem de apreciate, "Blunderbuss" (2012) și "Lazaretto" (2014), care au ajuns pe locul 1 în topul Billboard. Susținător al tehnologiei analogice, cântăreț modern, care pre­feră să înregistreze pe vinil în loc de CD, Jack White este și un virtuoz al chitarei.
În ceea ce privește viața privată, Jack a creat tot felul de povești aiuritoare, care i-au zăpăcit, în egală măsură, atât pe ziariști, cât și pe fani. A inventat tot felul de minciuni care le-au dat de furcă tuturor ace­lora ce doreau să afle cât mai multe lucruri despre el. De exemplu, a susținut ani de zile că Meg White, cea alături de care a format trupa The White Stripes, îi este soră, lucru total neadevărat. Ei bine, după "să­pături" îndelungate, ziariștii americani au scos la lu­mi­nă un certificat de căsătorie și unul de divorț, între John Anthony Gillis (cunoscut sub numele de scenă Jack White) și Meg White (în vârstă de 39 de ani acum), căreia i-a și preluat numele de familie, atunci când s-au căsătorit. Nume pe care artistul l-a păstrat și după divorțul lor din anul 2000. Cu o imagi­nație debordantă, Jack a preluat din zbor o idee năs­trușnică de-a unui pri­e­ten al lor și a convins-o pe Meg să pozeze drept soră a lui, în momentul în care trupa lor tocmai prin­dea aripi... Au reușit să păstreze această farsă mai bine de 10 ani. Ținutele lor scenice, studiate și ale­se de Jack, în combi­nații de roșu, alb și negru, cumințele și puțin prea romantice, au contribuit și ele la perpetuarea aces­tei viziuni naive pe care o proiectau.

Toba fermecată

Și acum, după ce v-am dat toate aceste detalii despre el, vă va fi greu să credeți, dacă nu chiar im­posibil, că la un moment dat, Jack White a fost la un pas de-a urma semina­rul teologic catolic și de-a deveni preot. Mezinul unei familii cu 10 copii, John Gillis (alias Jack... White), s-a născut pe 9 iulie 1975, în Detroit, Mi­chigan, și a crescut pe holurile arhiepiscopiei catolice de acolo, unde mama lui era secretară, iar tatăl - îngrijitor. A început să bată la o tobă abandonată de unul dintre frații lui mai mari, pe când avea 6 ani, și tot de la frații lui mai mari a preluat, pe rând, toate instrumentele muzicale pe care aceștia și-au pus la un moment dat în gând să le studieze, apoi le-au aruncat. Pe Meg White, prima lui soție, a cunoscut-o imediat după ce terminaseră amândoi liceul, într-un restaurant unde ea lucra, sperând ca într-o bună zi să devină un bucătar de renume. Jack a învățat-o să bată la tobe și a atras-o în lumea muzicii, care pe el îl fascina enorm. După o curte destul de lungă, a luat-o și de nevastă. Înainte de-a deveni un muzician cunos­cut, și-a mai încercat norocul și ca antre­prenor. Și-a creat propria firmă de tapi­țerie, unde lucra peste zi, iar seara cânta prin baruri. "La 21 de ani, aveam pro­priul meu atelier de tapițerie și o casă ipotecată. Cred că ultima dimineață relaxată din viața mea am avut-o pe la 18 sau 19 ani. Atunci mă trezeam și mă întrebam: «Ce-o să fac azi?! Ahhh, cred că o să joc șah»", declara el într-un in­ter­viu recent.

Iubiri și muzică

Succesul ca muzician l-a gustat pen­tru prima dată alături de trupa The White Stripes. Duetul cu Meg a întrecut chiar și cele mai optimiste așteptări. Au scos împreună șase albu­me în studio și unul live și au realizat chiar un documen­tar pe baza turneu­lui lor din Canada, din 2007. Ultimele trei albume ale tru­pei: "Elephant" (2003), "Get Be­hind Me Satan" (2005) și "Icky Thump" (2007) au obținut, fiecare în anul de apariție, Pre­­miul Grammy pen­tru "Cel mai bun disc de muzică alternativă". Dar nu numai muzica lor i-a ținut în atenția presei. A creat ade­vărate furori chiar și relația amoroasă a lui Jack cu actrița Renée Zellweger, pe care a cunoscut-o pe platourile de fil­mare de la "Cold Mountain". Jack a apărut și el într-un rol secundar în a­cest film și a rea­lizat cinci din melodiile incluse pe coloana sonoră pre­miată ulterior de Academia de Film Britanică.
Tot pe platourile de filmare, de data aceasta ale videoclipului "Blue Orchid" (2005), a cunoscut-o și pe cea de-a doua soție a lui, fotomo­delul britanic Karen Elson. Și pen­tru ca excentricitatea ce pare să-l caracterizeze pe Jack să atingă cote maxime, acesta s-a căsătorit cu Ka­ren într-o canoe, pe fluviul Amazon, în Manaus, Brazilia, iar nunta le-a fost oficiată de un șaman. Domni­șoară de onoare le-a fost chiar... Meg White. Mai târziu, cei doi s-au prezentat și în fața unui preot cato­lic. Dar chiar dacă între timp au apă­rut în familie și doi copii, Scarlett (8 ani) și Henry (7 ani), și această căs­nicie s-a terminat cu un divorț, în­soțit de o petrecere dată de chiar foștii soți. Jack este excentric și în ceea ce privește noile tehnologii, pe care nu le utilizează deloc atunci când înregistrează muzică. Artistul, care nu are nici măcar telefon mobil și nu este un fan al metodelor mo­­derne de comunicare de pe site-urile de socia­li­zare, nu le oferă copiilor lui decât jucării mecanice. "Înregistrările digitale îți oferă mai multă libertate și mai multe opțiuni de a șterge sau a reface o por­țiune din melodie. Nu cred că este cea mai fericită idee pentru un artist. Pe o înregistrare analogică apar mici erori, pe care nu le poți modifica. Tocmai aceste imperfecțiuni dau farmec unei melodii", afir­ma el într-un interviu. Iar acum, de când este tată, prin­cipalii lui critici sunt chiar copiii săi. "Copiii nu te mint. Dacă nu au nicio reacție la o melodie, în­seamnă că ceva nu este în regulă cu ea. Iar dacă un copil te întreabă «Poți să mai cânți o dată bucata aia?», înseamnă că ești pe drumul cel bun".
Cel mai nou album al artistului, "Lazaretto", lansat în luna iunie a.c., este alcătuit din melodii mai vechi, pe care Jack le-a compus pe când avea 19 ani, le-a modificat și adaptat "ca să nu mai sune așa naiv". Din păcate, turneul lui mondial dedicat acestui nou album a fost tulburat de moartea clăparului Isaiah "Ikey" Owens (39 ani), în urma unui infarct, în timp ce se aflau în Mexic. Abia la începutul lunii noiem­brie, Jack își reia turneul mondial, alături de un nou instrumentist - Dean Fertita. Primul concert va avea loc la Istanbul, pe 7 noiembrie, iar cel de-al doi­lea la noi, la București, pe 9 noiembrie (la Romexpo).
Bilete pentru eveniment găsiți în rețeaua Eventim. Au prețuri cuprinse între 130 lei (pentru un număr promoțional de bilete) și 360 lei.