Aparent banalul proces de murare a legumelor este, în realitate, un lanț de zeci de reacții biochimice, în urma cărora rezultă substanțe cu un potențial terapeutic extraordinar. Multă vreme, oamenii de știință au ignorat aceste alimente tradiționale, deși erau obținute printr-o succesiune de procese care pot rivaliza cu cele mai sofisticate sinteze ale medicamentelor alopate. Pentru prima oară, murăturile au atras atenția în urmă cu aproape două decenii, când un studiu făcut în Polonia a arătat că femeile din zonele rurale ale țării au o adevărată imunitate la cancerul de sân și de col uterin. Prin comparație, polonezele care trăiau în alte colțuri ale lumii, renunțând la dieta tradițională, erau la fel de vulnerabile la cancer ca media înregistrată în Europa. Secretul: femeile care trăiesc în Polonia consumă, în medie, câte 30 de kilograme de varză acră pe an - un record mondial, care se traduce și în reducerea cu peste 50% a incidenței cancerului la sân, dar și a altor cancere cu determinare hormonală.
Pornind de la aceste prime observații, studiile s-au extins și, rând pe rând, s-a descoperit că gogonelele murate atacă virușii hepatitici, conopida murată împiedică anumite mutații celulare și stopează procesele de îmbătrânire, în timp ce castraveții murați combat diabetul și reglează valorile colesterolului. Fiecare tip de legumă murată conține virtuți terapeutice extraordinare, pe care acum, în sezonul rece care tocmai începe, e bine să le știm.
Scurt istoric
În Europa, destul de puține țări (între care la loc de frunte se află România) au o tradiție străveche și bogată în prepararea și consumul murăturilor. În schimb, pe alte meridiane, acest proces de conservare și de sporire a valorilor nutritive ale diferitelor vegetale a fost descoperit și folosit neîntrerupt, vreme de milenii. Aproape toate civilizațiile importante au cunoscut aceste super-alimente:
* China - se pretinde a fi descoperitoarea procesului de murare, iar dovezile arheologice arată că, într-adevăr, de mai bine de trei milenii, pe acest teritoriu se fabrică murături. Cel mai frecvent sunt consumate: ridichea neagră, ardeiul iute, semințele de muștar chinezesc și varza chinezească.
* India - și aici, procesul de murare este folosit de milenii în multe zone. Indienii folosesc la murături și în prezent ghimbirul, ardeiul iute, usturoiul și fructele de mango.
* Mesopotamia - este o țară antică, care îngloba actualele teritorii ale Turciei, Siriei și Irakului. Aici au fost găsite cele mai vechi vestigii care atestă folosirea procesului de murare, încă de acum 4000 de ani. De aici ne vin tradiția folosirii castraveților în murături, dar și sistemul de condimentare cu cimbru, foi de dafin și usturoi.
* Tracii - de la ei se păstrează până astăzi tradiția verzei, a castraveților și morcovilor murați, folosite atât ca remedii interne, cât și externe.
* Arabii - au moștenit, se pare, de la mesopotamieni meșteșugul preparării castraveților și a sfeclei murate. În prezent, ei folosesc ca murături: pepenii, vinetele, castraveții, dar și prunele crude sau migdalele verzi.
Pornind de la aceste tradiții, murăturile au intrat în vizorul oamenilor de știință care au vrut să vadă ce se ascunde dincolo de gustul și aromele lor plăcute.
Motive științifice pentru a consuma murături
Multă vreme s-a crezut că prin murare, legumele și fructele își pierd proprietățile, devenind niște alimente moarte, total lipsite de proprietăți terapeutice. Ei bine, în realitate, lucrurile stau exact invers: prin murare, anumite calități vindecătoare ale vegetalelor sunt amplificate și chiar apar substanțe active noi, foarte puternice.
* Păstrează vitaminele originare - chiar și vitaminele foarte sensibile, cum ar fi vitamina C sau cele din complexul B, sunt păstrate în proporție de peste 50% în murăturile preparate casnic.
* Păstrează întreaga cantitate de minerale și oligoelemente - fie că vorbim de potasiu, de siliciu, de seleniu sau calciu, aceste substanțe importante pentru organism sunt păstrate intacte și, mai mult decât atât, devin mai ușor asimilabile.
* Sunt foarte sărace în calorii - microorganismele care produc procesul de fermentare (acrire) a murăturilor consumă multe din zaharurile legumelor și fructelor, făcându-le printre cele mai puternice alimente anti-obezitate.
* Conțin probiotice naturale - așa-numitele bacterii prietenoase se dezvoltă din belșug în procesul de murare, iar odată ajunse în organism, vindecă infecțiile, previn tulburările digestive, întăresc imunitatea.
* Au efect antibiotic și antiviral - frunzele de țelină, semințele de mărar și muștar, rădăcina de hrean și usturoiul folosite în prepararea murăturilor conțin substanțe volatile care nu doar că dau aroma specifică, dar luptă activ împotriva microbilor invadatori, protejează sistemul nervos și cel endocrin.
Care murături au valoare terapeutică?
De la bun început trebuie spus că efecte terapeutice au doar murăturile clasice, adică cele făcute în saramură și, într-o măsură mult mai mică, cele puse în oțet. Apoi, murăturile eficiente sunt cele făcute în casă, fără preparare termică, fără aditivi artificiali, așa cum au de cele mai multe ori cele produse industrial. Este foarte important și ca sarea folosită să fie neiodată, așa încât iodul adăugat artificial să nu interacționeze negativ cu ingredientele naturale. Nu în ultimul rând, este important ca legumele sau fructele puse la murat să fie proaspete, de bună calitate, obținute din agricultura tradițională și nu din cea chimizată.
Unii specialiști consideră că murăturile puse toamna târziu, își păstrează mai bine calitățile curative, dar mai mult contează calitatea și felul de combinare al ingredientelor decât acest detaliu. Acrirea murăturilor apare printr-un proces natural de fermentație care are loc în butoiul sau borcanul cu murături, culturile de bacterii transformând zaharurile din legume și producând nenumărate substanțe nutritive și aromate. Murarea fiind un proces intens de fermentație, este total contraindicată folosirea recipientelor de plastic în locul celor de sticlă, ceramică sau lemn, deoarece acizii naturali formați pot extrage cu ușurință substanțe toxice din masele plastice, rezultând murături mai degrabă toxice decât cu efecte terapeutice.
Tratamente cu murături
Secretul eficienței acestei categorii de alimente nu este doar calitatea lor, incontestabilă prin prisma studiilor științifice, ci și cantitatea. Fiind un aliment care poate fi consumat zilnic, cu foarte multe feluri de mâncare, murăturile sunt unul dintre medicamentele cel mai ușor de administrat. O cantitate de murături suficientă pentru întreținerea sănătății este de 300 de grame pe zi, consumate în timpul meselor principale. În timpul curelor cu murături, se vor consuma minimum doi litri de apă pe zi, așa încât rinichii să nu fie deloc afectați de surplusul de sare pe care trebuie să-l elimine.
Castraveții murați - antidiabetici și digestivi
Dintre toate murăturile, castraveții murați au cele mai puține zaharuri, motiv pentru care sunt un extraordinar remediu pentru cei care au abuzat de dulciuri, de alimente supra-rafinate, bogate în amidon. Mai mult decât atât, coaja lor conține substanțe care stimulează puternic digestia și metabolismul, ajutând la procesarea mai ușoară a proteinelor și a grăsimilor, chiar și a celor cu potențial toxic ridicat. Acesta este și motivul pentru care organismul consumatorilor de carne sau prăjeli cere aceste murături ca adaos pe lângă fripturi și alte alimente bogate în proteine sau grăsimi. Dar să vedem câteva afecțiuni în care aceste legume murate au un efect terapeutic puternic:
* Digestie dificilă, dispepsie - tripsina, o enzimă conținută în coaja castraveților murați, ajută organismul să digere și să asimileze cu ușurință proteinele. Apoi, bacteriile prietenoase din aceste murături normalizează flora tubului digestiv, prevenind indigestiile, balonarea, disconfortul abdominal după masă. Persoanele care întâmpină probleme în asimilarea mâncărurilor bogate în proteine sau grăsimi, precum și cele care au frecvent indigestii ori probleme biliare, ar trebui să consume la mesele principale castraveți murați.
* Diabet zaharat - castraveții murați în apă cu sare conțin o cantitate infimă de zaharuri, dar în schimb au în componență substanțe stimulatoare ale activității pancreasului, precum și din cele care măresc receptivitatea organismului la insulină. Consumul lor este un adevărat tratament pentru prevenirea și tratarea diabetului, ei putând fi mâncați fără niciun fel de restricție cantitativă.
* Colesterol și trigliceride mărite - fibrele alimentare și stimulatorii activității hepatice din castraveții murați sunt adevărați inamici ai grăsimilor și colesterolului în exces din sânge. Consumați constant vreme de măcar trei luni (minimum 300 de grame pe zi), ei vor scădea valorile trigliceridelor și ale colesterolului și vor proteja vasele de sânge de depunerea acestora.
Gogonelele murate - hepatoprotectoare și anticancerigene
Consumate verzi, tomatele proaspete sunt toxice pentru organism, o substanță pe care o conțin afectând ficatul și sistemul nostru nervos. În schimb, atunci când sunt murate, o adevărată alchimie se petrece cu gogonelele, substanțele toxice fiind inactivate, iar cele cu valoare terapeutică fiind potențate. Studii făcute în ultimii ani au arătat că există principii active cu un potențial fantastic de vindecare în coaja și pulpa gogonelelor, substanțe fără echivalent în lumea plantelor medicinale sau a medicamentelor.
* Hepatită virală - un studiu german a demonstrat că în gogonele sunt secretate substanțe (numite alcaloizi) care împiedică replicarea virușilor hepatitici, blocând în special proliferarea virusului C. Gogonelele sunt atât de active terapeutic încât, în combinație cu frunzele de vâsc, sunt administrate cu succes persoanelor care nu au răspuns la cele mai avansate tratamente pe bază de interferon.
* Boală canceroasă - o cercetare făcută în anul 2010, în Coreea de Sud, a arătat că tomatele verzi conțin citostatice naturale, care determină auto-distrugerea anumitor formațiuni tumorale. Cele mai receptive la acest tratament s-au dovedit a fi cancerele pulmonare, precum și cancerul de col uterin.
* Efort fizic - gogonelele sunt printre cei mai buni susținători de efort. Ele cresc rezistența la mișcare fizică prelungită, dar ajută și la creșterea masei musculare, fiind mult mai sănătoase și eficiente pe termen lung decât steroizii (substanțe hormonale toxice) folosiți de amatorii de culturism. Ele sunt utile și pentru copiii sau adolescenții cu o dezvoltare fizică întârziată, cu o constituție firavă.
Conopida murată - reglator hormonal și protector nervos
Conopida conține o categorie de substanțe cu un efect antioxidant foarte puternic, numite sulforafani. Din fericire, aceste substanțe nu se degradează decât în foarte mică măsură în procesul murării, calitățile terapeutice fiind menținute la cote extrem de ridicate. Adăugați apoi faptul că această legumă conține mari cantități de vitamina C, vitamina B6 și potasiu, și veți obține o imagine mai exactă a virtuților sale de medicament, în următoarele boli:
* Chisturi ovariene, dismenoree, tulburări de menopauză - conopida murată este un excelent reglator al activității ovarelor, fiind din acest punct de vedere un ajutor natural mult mai eficient decât multe din medicamentele hormonale de sinteză. Se consumă în cure de lungă durată, alternativ cu varza murată, cu care este înrudită și care are proprietăți terapeutice similare. Consumul acestor două legume din familia cruciferelor înlătură durerile menstruale, previne fenomenele extreme de la intrarea în menopauză și protejează organismul în timpul menopauzei.
* Prevenire Alzheimer, Parkinson, boli nervoase degenerative - principiile active din conopidă sunt un veritabil protector al sistemului nervos în fața proceselor degenerative. Persoanele care consumă mari cantități de conopidă sau broccoli murat se bucură, la vârsta a treia, de o memorie și de o coordonare neuromotorie mai bună. De asemenea, ele au un tonus psihic mai bun, putând rămâne active mental și fizic până la vârste foarte înaintate.
* Boli cardiovasculare - conopida conține mari cantități de potasiu, mineral care reglează ritmul cardiac și tensiunea arterială. Pe urmă, această legumă murată împiedică oxidarea grăsimilor și colesterolului pe artere, prevenind ischemia cardiacă și tulburările circulatorii cerebrale. Nu în ultimul rând, conopida murată previne formarea și migrarea cheagurilor de sânge (trombilor), fiind un fluidifiant sanguin.
Varza murată - imunoreglator, remediu anti-obezitate
Este un fel de regină a murăturilor, efectele sale vindecătoare fiind atât de numeroase și de complexe, încât ar trebui să-i acordăm un articol separat, pentru a le putea enumera. Secretul verzei murate este cantitatea foarte mare de antioxidanți pe care îi conține, corelată cu un conținut enorm de fibre și cu un număr incredibil de mic de calorii. Frunzele sale sunt folosite intern și extern în peste o sută de afecțiuni, dintre care am selectat, în continuare, doar câteva:
* Infecții respiratorii, tratamente cu antibiotice - un studiu făcut în Coreea de Sud a arătat că animalele de experiență hrănite cu varză murată, după ce au fost infectate cu celebrul și temutul virus al gripei aviare (alias H5N1), au supraviețuit într-o proporție mult mai mare decât cele tratate prin metode alopate. Cum este posibil acest lucru? Prin calitățile imunostimulatoare ale verzei, date de conținutul de vitamina C și complexul B, dar și de bacteriile prietenoase pe care le conține. Acestea din urmă sunt un ajutor prețios și în timpul tratamentelor cu antibiotice, deoarece previn instalarea candida și deficiențele imunitare care apar frecvent după această terapie medicamentoasă.
* Astm, alergii cutanate - persoanelor cu sensibilitate alergică puternică, tradusă prin astm bronșic sau urticarie, li se recomandă zilnic salata din varză murată, preparată cu ceapă și hrean. În curele de lungă durată, varza murată reglează reacțiile sistemului imunitar, diminuând intensitatea proceselor alergice și ameliorând, gradat, bolile produse sau potențate de acestea.
* Supragreutate, obezitate - două castroane mari cu salată de varză acră conțin mai puține calorii decât o felie de pâine cu unt sau câteva pătrățele de ciocolată. Mai mult, varza are o cantitate impresionantă de fibre alimentare - substanțe nedigerabile, care constituie o adevărată capcană pentru grăsimile și zaharurile din alimente. Nicio persoană cu supragreutate sau obezitate nu ar trebui să ignore varza murată în timpul sezonului rece, când hrana este mai bogată în calorii și săracă în legume și fructe proaspete. Pentru cei care nu suportă varza murată sau care vor o variație în dietă se recomandă și folosirea castraveților, gogonelelor și a pepenelui murat.
Varza roșie murată - vitaminizant și anticancerigen
Diferența de culoare dintre varza albă și cea roșie este dată de o categorie de substanțe numite pigmenți antocianici, care sunt printre cele mai puternice anticancerigene cunoscute până în prezent. Apoi, varza roșie conține de aproximativ opt ori mai multă vitamina C decât cea albă, fiind cea mai bună sursă naturală din această vitamină, în timpul iernii. Ca atare, această murătură are câteva calități terapeutice inegalabile, care o recomandă în afecțiuni altfel foarte greu tratabile:
* Boală canceroasă - varza roșie murată este o adevărată pavăză contra cancerului pentru întreg traiectul digestiv. Ea previne și ajută în tratamentul cancerului bucal, esofagian, de colon și de rect. Zeama sa (moarea de varză roșie) este un adjuvant în cazul cancerului hepatic, pulmonar și de prostată. Trebuie știut și faptul că antioxidanții pe care îi conține ajută la neutralizarea, chiar și la mai mult timp după ingerare, a unor agenți cancerigeni puternici, cum ar fi aditivii sintetici din mezeluri, pesticidele din legume și din apă, ori gudroanele din fumul de țigară.
* Boli autoimune - pot fi ameliorate prin cure de minimum trei luni cu varză roșie murată. Conținutul uriaș de vitamina C și pigmenții din această legumă ajută sistemul imunitar să se auto-regleze, diminuând intensitatea proceselor auto-distructive.
* Parodontoză - se tratează cu salată de varză roșie murată, tăiată foarte fin, așa încât să nu solicite suplimentar dentiția. De asemenea, se fac clătiri ale gurii, de trei ori pe zi, cu moare de varză roșie. Clătirea se va face vreme de câteva minute, plimbând cu presiune moarea prin toată gura, după care zeama de varză se înghite. Tratamentul durează 6-12 luni, iar efectele sale sunt de multe ori surprinzător de puternice în această afecțiune, altfel, aproape imposibil de tratat.
Precauții și contraindicații
Toate studiile făcute până în prezent arată că efectele adverse la consumul de murături sunt foarte rare și reduse ca intensitate, fiind cel mai adesea deranjamente digestive: diaree, balonare, ușoare colici abdominale. Pentru cei care au contraindicat aportul de sare, din cauza hipertensiunii sau a anumitor afecțiuni renale, se recomandă desărarea prealabilă, în multă apă, a murăturilor.