"Cozi, cum n-au văzut Parisul și Münchenul"

Ciprian Rus
Angela a făcut 1.100 de kilometri prin Florida, ca să voteze duminica trecută.

Marius a făcut 3 ore, dus-în­tors, de la Essex până la Londra, plus încă patru ore de stat la coadă, în ploaie. Ca ei au fost zeci de mii de ro­mâni din străinătate, care și-au pus la bătaie puținul timp de odihnă dintre slujbe și puținii bani puși deoparte, ca să arate că le pasă de România și că nu le e indiferent pe mâna cui rămâne țara. Au fost mai mulți ca oricând și mai determinați ca oricând. S-au pus la cozi de sute de metri cum n-au văzut Parisul, Münchenul sau Bruxelles-ul, nici în zile de mari meciuri sau de mari concerte... "Nu vă supărați, la ce spectacol așteaptă atâta lume?", a fost întrebarea pe care românii noștri din diaspora au auzit-o mereu, obsedant, în ziua votului de duminică, din partea unor străini, uimiți să afle că așteptarea de ore întregi nu era pentru vreun capriciu cultural, ci pen­tru banala, pentru ei, exercitare a unui drept firesc, a unui drept constituțional: votul. Explică-i ame­ricanului, engle­zului și spaniolului, că așa e la noi, în originala noastră de­mo­crație de stat, aflată la granița fragilă dintre Uni­unea Europeană și agresiunea tot mai fățișă a tota­lita­rismului și a imperialismului estic. Ex­plică-le că așa e la noi, în România: că vrei să votezi și parcurgi sute de kilometri, iar statul te umilește, ținân­du-te la cozi mai lungi ca cele de la "tacâmurile" lui Ceaușescu; că îți zâmbește suficient, prin politrucii din secțiile de votare, când vine vorba să facă naibii, ceva, ca să poți și tu vota până la ora 21; că îți trântește ușa în nas, cu 10 minute înainte de ora de în­chidere a urnelor, ba cheamă și po­liția să te alunge acasă... Explică-le americanului, en­glezului și spanio­lului, că așa e la noi: iarna ne sur­prind zăpezile, când plouă ne surprinde ploaia, iar când e de votat, ne sur­prinde numărul mare de români din străi­nătate. Oamenii aceștia care și-au luat lumea în cap, și-au distrus sănă­tatea lor și liniștea familiilor, oamenii aceștia care, mulți dintre ei, luptă zi de zi pentru ca numele Ro­mâniei să fie respectat în străinătate, oamenii aceștia care trimit 5 miliarde de euro pe an în țară, acoperind mizeria proas­telor guvernări, oamenii aceștia surprind guver­nanții, la alegeri... Sunt enervant de mulți și ener­vant de hotărâți să schimbe ceva, prin puterea votului lor. Ajunge! E destul că au schimbat soarta pre­cedentelor alegeri prezidențiale, când au dat peste cap votul din țară. A venit vremea să fie puși la punct, să le intre bine în cap ce vrea să însemne, de fapt, mândria de a fi ro­mân.