BOGDAN AURESCU - "Suntem alături de cei care împărtășesc valori și țeluri comune cu noi"

Ion Longin Popescu
Ministrul Afacerilor Externe

Prestigiosul ziar britanic "Financial Times", cel mai important cotidian din lume în do­meniul financiar și economic scrie, în ediția sa online, următoarele: "S-ar putea ca rezultatul ale­gerilor prezidențiale din România să fie cel mai po­zitiv eveniment politic din Europa, în 2014. Puține țări europene, fie ele din Est sau din Vest, pot oferi exemplul României, atunci când l-a votat pe Klaus Johannis. Alegerea lui Johannis poate să întărească decizia UE și SUA de a avea o poziție dură în fața expansiunii politice, militare și economice a Rusiei în Balcani și Marea Neagră. Din anumite puncte de vedere, România este mai ferită decât vecinii săi de in­fluența Rusiei. Ca națiune non-slavă, care a pierdut și teritorii în favoarea URSS, România este imună la pan-slavism și nu-și face iluzii în privința modului în care Kremlinul își extinde puterea. Domnul Johannis este de acord cu cancelarul german Merkel în pri­vința pericolului reprezentat de Rusia nu numai prin conflictul din Ucraina, dar și prin sprijinul acordat regiunii separatiste Transnistria... Sub conducerea lui Johannis, se așteaptă ca România să contribuie la o poziție mai coerentă și solidară a UE față de Rusia".
După o asemenea analiză, de o profunzime excep­țională, ne-am gândit că opinia unuia dintre cei mai importanți diplomați români în funcție, Bog­dan Au­rescu, numit Ministru de Externe în aceste zile, omul care a adus României circa 10.000 de kilometri pătrați de teritoriu (aproximativ trei județe!) în Marea Nea­gră, în urma procesului câștigat în fața Ucrainei pen­tru Insula Șerpilor, ar putea detalia afir­mația din "Fi­nancial Times", prin analiza con­textului internațional în care se află Ro­mânia în acest mo­ment. Iată opiniile domniei sale.

"Parteneriatul Strategic cu SUA este cel mai important parteneriat de anvergură globală al României"

- Se împlinesc 25 de ani de politică externă "li­beră". Punând în paranteză eșecul recent al diplo­ma­ției noastre la alegerile prezidențiale din dias­pora, care credeți că sunt principalele înfăptuiri ale acestei politici?

- Când reflectăm asupra activității diplomatice și asupra eforturilor de politică externă, nu trebuie să ne punem în gând să găsim neapărat momente punctuale de strălucire, deși și acestea sunt importante. Dincolo de orice schimbare politică din acești 25 de ani, două au fost țintele mari ale politicii noastre externe: ade­rarea la NATO - de la care aniversăm, în 2014, 10 ani! - și integrarea în Uniunea Europeană. Ambele au fost atinse, iar diplomația română are merite incon­tes­tabile pentru aceste două mari realizări ale Ro­mâniei și ale poporului român. Un alt aspect de care pu­tem fi mândri este susținerea pe care România a acor­dat-o Republicii Moldova pe făgașul european. Sunt pași istorici înfăptuiți anul acesta, iar România, ca stat vecin și membru al UE, a avut o contribuție sem­nificativă la aceste reușite. Nu vom înceta efor­tu­rile noastre până când nu vom vedea Republica Mol­dova membră cu drepturi depline a Uniunii Euro­pe­ne. În fine, de o importanță istorică sunt și partene­ria­tele strategice cu țări importante precum Franța, Polonia, Turcia și, nu în ultimul rând, Parteneriatul Strategic cu SUA, cel mai important parteneriat de anvergură globală al României. Proiectul bilateral cu cea mai pronunțată încărcătură strategică din istoria relațiilor româno-americane este reprezentat de des­fă­șurarea, pe teritoriul României, a unor com­ponente ale sistemului american de apărare anti-rachetă (EPAA), proiect de care am avut șansa să mă ocup încă de la început și care reprezintă un exemplu de succes de politică externă a României.

- Să privim, acum, către Răsărit! Dinspre Rusia vin amenințări directe la pacea lumii. Cât de liniș­titoare pentru români este apartenența la NATO și UE, când vecinii au bătut palma cu Putin? Mă refer la Bulgaria, Serbia, Ungaria...

- Astăzi, mai mult ca oricând, securitatea și pros­pe­ritatea României sunt strâns legate de vitalitatea structurilor din care țara noastră face parte - în primul rând UE și NATO, dar și OSCE și Consiliul Europei. Am devenit, în mod voluntar, parte a acestor struc­turi, aducând principiile și valorile acestora în modul intern de funcționare a statului. Odată obținut un statut precum cel de membru UE sau NATO, nu mi­zăm pe o atitudine liniștitoare, de repaus, ci dim­potrivă: statul trebuie să fie dinamic, să se dezvolte, să urmărească cu eficiență atingerea obiectivelor de interes național. Mizăm pe un rol activ, cu viziune și gândire out-of-the-box (originală), inovatoare. Vrem să avem spirit de inițiativă, să ieșim din atitudinea defensivă, să ne facem mai mulți parteneri care îm­păr­tășesc aceleași interese, orientări și obiective care să respecte România și să o trateze ca pe un egal. Mă în­trebați cât de liniștitoare este pentru omul de rând apar­tenența la o structură ca NATO. La recentul summit al Alianței Nord Atlantice din Marea Brita­nie, au fost adoptate decizii esențiale legate de viitorul acesteia, prioritate majoră având apărarea colectivă. Planul de acțiune al NATO (Readiness Action Plan) reprezintă un element esențial pentru consolidarea securității din Marea Neagră, implicit din România. Vă ofer un exemplu recent de cooperare în domeniul apărării între Aliați, cu o relevanță aparte pentru Ro­mânia: dezvoltarea sistemului de apărare anti-rachetă. După cum știți, România participă la desfășurarea în etape a sistemului de apărare anti-rachetă american din Europa, prin Facilitatea Anti-rachetă de la baza mili­tară Deveselu. Practic, România urmează să găz­duiască pe teritoriul său interceptori tereștri, respectiv rachete de interceptare SM3-IB (Standard Missile 3, tip Block IB), care vor deveni operaționali în anul 2015. Aceste elemente găzduite de România repre­zin­tă baza pe care se dezvoltă sistemul NATO anti­rachetă. Implicarea în acest proiect crește profilul in­ternațional al României, din punct de vedere strategic. Țara noastră s-a înscris, cu această ocazie, pe harta mondială a punctelor strategice. România își întă­rește, prin acest proiect, poziția de partener strategic de primă valoare al SUA și de aliat de încredere în cadrul NATO. Cât despre vecinii noștri și modul în care decid să își gestioneze relația cu alte state, acesta este dreptul lor suveran și nu doresc să comentez acest aspect. Vreau însă să subliniez că nu se pune problema de a fi "singuri", de a fi "împotriva cuiva", de a fi într-o "tabără" sau alta. Noi suntem alături de cei care împărtășesc valori și țeluri comune cu noi.

"Moscova rămâne un actor-cheie în vecinătatea răsăriteană"

- Istoric, românii se tem de Rusia, au avut, de-a lungul veacurilor, multe experiențe dramatice cu vecinii de la Răsărit. Sunt evenimentele din Ucraina de natură să ne alerteze?

- Evenimentele din Ucraina sunt de natură să aler­teze nu doar România, ci și întreaga comunitate de­mocratică. Și nu numai că au alertat-o, dar au și pro­vocat răspunsuri consistente, la luarea acestor decizii contribuind și România, ca stat membru UE și aliat NATO. Vorbim despre o anexare ilegală a unui te­ri­toriu - Crimeea - aparținând unui stat suveran și in­de­pendent, cu încălcarea principiilor fundamentale de drept internațional. Această realitate are implicații și consecințe multiple. În plan politic, vorbim de lipsa de respect a normelor și principiilor dreptului inter­na­țional, la a căror elaborare Rusia însăși a luat parte. În plan umanitar, vorbim de sute de mii de persoane stră­­mu­tate din Crimeea și alte regiuni din sud-estul Ucrai­nei, și de peste 3.000 de victime. Lunile de iarnă ce urmează aduc cu sine complicații iminente, având în vedere că Rusia pare a-și întări prezența armată în es­­tul Ucrainei, în timp ce Kievul are obligația de a oferi protecție și adăpost victimelor conflictului ar­mat.

- Deși în clasa politică actuală există simpatii vizibile pro-rusești, de-a lungul istoriei atitudinea României a fost, mai degrabă, anti-rusească...

- Nu aș adopta atât de rapid clișeul care pro­mo­vează o atitudine a României constant "anti-Rusia". Moscova rămâne un actor-cheie în vecinătatea răsări­teană, cu care am încercat constant să dezvoltăm o relație bilaterală onestă, transparentă, dar - foarte important - și cu respectarea intereselor României. De pildă, 2013 a fost un an bun în termenii con­tac­telor politice româno-ruse - la nivel guvernamen­tal, parlamentar, al Administrației Prezidențiale, pe linia Ministerelor de Externe, a Comisiei Mixte Eco­no­mice - iar deschiderea în dialogul bilateral a fost mar­cată de dublul moment aniversar: 10 ani de la sem­narea Tratatului Politic de Bază și 135 de ani de la sta­bilirea relațiilor diplomatice dintre România și Fe­derația Rusă.

- Ținând seama de prietenia strânsă dintre Mos­cova și Budapesta, care are o veche tradiție, și cu­noscând obiectivele strategice ungare, există vreun pericol pentru Transilvania?

- Opțiunile de politică externă ale oricărui stat țin de decizia suverană a acestuia, cu consecințele de ri­goare, pe care fiecare stat și le asumă. Pe de altă parte, atât România, cât și Ungaria sunt state membre ale Uniunii Europene și NATO, relațiile bilaterale fiind clar reglementate de Tratatul de bază din 1996 și având un caracter de parteneriat strategic, în confor­mitate cu Declarația de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru Europa secolului XXI.
Vă asigur că nu există niciun pericol de astfel de scenarii în ce privește Transilvania.

- Moscova a avertizat recent Republica Moldova în legătură cu integrarea europeană, precizând că nu va accepta în Transnistria o situație similară cu cea din estul Ucrainei. Ce viitor credeți că are cel de-al doilea stat românesc?

- Există o ofertă politică și economică făcută Chi­șinăului de către Uniunea Europeană, care a adus deja Republicii Moldova beneficii tangibile: circulație liberă în Europa și acces larg al produselor mol­do­venești pe piața europeană. Notăm și aspectele care sunt, pe fond, esențiale - în primul rând, garanția că reformele în spirit european, care au început să fie aplicate de R. Moldova, vor duce la un viitor mai bun pentru fiecare cetățean de peste Prut. Apoi, vorbim de aspirații și așteptări esențiale, europene, pentru care oamenii au ieșit în stradă în august 1989 sau în aprilie 2009. Sunt lucruri greu de înțeles de cei care au obsesia sferelor de influență.

"România nu va accepta nicio eventuală încercare de repunere în discuție a limitelor spațiilor sale maritime"

- Spun unii că se va ridica în curând Crimeea și va spune că are și ea dreptul la ape teritoriale lângă Insula Șerpilor. Există vreun pericol să pierdem o parte din ceea ce am câștigat la Haga mulțumită dvs. și avocaților pe care i-ați angajat?

- Indiferent de evoluțiile recente privind Peninsula Crimeea, chestiunea delimitării spațiilor maritime ale României în zona de nord-vest a bazinului vestic al Mă­rii Negre a fost soluționată în mod definitiv de Curtea Internațională de Justiție, prin hotărârea pro­nunțată la 3 februarie 2009, hotărâre care a fixat li­mitele externe ale platoului continental și ale zonei economice exclusive ale României în acest sector. Nu există nicio modalitate juridică prin care această linie de delimitare să poată fi pusă în discuție. Linia de delimitare stabilită de Curtea Internațională de Justiție are caracterul unei frontiere de stat, iar în dreptul in­ternațional, frontierele au un caracter juridic obiectiv, opozabil tuturor statelor, care trebuie să le respecte. România nu va accepta nicio eventuală încercare de repunere în discuție a limitelor spațiilor sale maritime, deja determinate de Curtea Internațională de Justiție. Prin procesul nostru de la Haga am reușit să dovedim că un diferend complicat și îndelungat, care implica și importante resurse energetice, poate fi soluționat pașnic și poate reprezenta un model la nivel regional.