"Ziua de mâine"

Redactia
- De zece ani, la Alba Iulia se cântă folk -

Vali Șerban este un fost membru de marcă al Cenaclului Flacăra. În urmă cu zece ani, el a pus pe picioare Festivalul de muzică folk "Ziua de mâine", menit să promoveze talente tinere, dar și să aducă pe scenă "legendele" genului, cân­tă­reții atât de îndrăgiți, care umpleau odinioară sălile de spectacole în care evolua Cena­clului Fla­căra. Anul acesta, marea surpriză a festiva­lului a fost pre­zența celui mai important nume din istoria muzicii rock și folk din România: Dan Andrei Aldea. La Alba Iulia, în noiembrie 2014, Dan Andrei Aldea avea să urce din nou pe o scenă din România, după o absență de peste 30 de ani.

Simplu: Nicu Alifantis

Prima zi a festivalului, ziua Nicu Alifantis. Chiar dacă numără peste 40 de ani de activitate artistică, în niciun caz Nicu Alifantis nu poate fi considerat "obiect de muzeu", deși la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia au ajuns, sub forma unei expoziții inedite, in­strumentele muzicale pe care distinsul cantautor le-a folosit, în timp, în concertele sale. "Ideea acestei expoziții a aparținut în totalitate organiza­torilor Festivalului de muzică folk «Ziua de mâine», care au vrut să includă în program și altceva, pe lângă serile obișnuite de muzică", spune Nicu Alifan­tis.
Seara, foaierul Casei de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia, gazda festivalului, a devenit neîncăpător. Oameni de toate vârstele au venit să vadă expoziția de desene inspirate de primul album al lui Alifantis, "După melci", lansat în 1979, care a generat, totodată, și o originală dramatizare a poemului lui Ion Barbu. Realizat de Teatrul de Păpuși "Pri­chindel" Alba Iulia, cu participarea corului de copii "Theoto­kos", sub bagheta regizorală (cu adevărat ma­gică) a lui Cristian Pepino, specta­colul beneficiază atât de muzica com­pusă de Nicu Alifantis, cât și de inter­pretarea acestuia.
"Ceea ce ați văzut pe scena festivalului de la Alba Iulia sunt patru frag­mente din spectacolul a cărui premieră va avea loc în luna martie, tot la Alba Iulia. Va fi pentru prima oară când «După melci» este dra­matizat și are muzica interpretată inte­gral live, de exact aceeași trupă cu care am înregistrat albumul în anul 1979 (cu excepția unui singur membru al trupei, care a decedat între timp). Spectacolul, realizat la ideea și în colaborare cu Teatrul de Păpuși «Prichin­del» din Alba Iulia, va fi jucat la Alba Iulia și la Bu­curești, dar și în alte orașe din țară, dacă vom decide organizarea unui turneu. Dar, de fiecare dată, muzica va fi interpretată live", spune Nicu Alifantis. O seară cu adevărat de poveste, în care fanii îndrăgitului cantautor au beneficiat și de autografele acestuia, așternute pe două cărți: "Scrisori nedesfăcute" și "Dicționarul lui Alifantis".
Festival - ziua a doua. Lansarea cărții "Istoria unui vis", semnată de Vali Șerban, apoi întâlnirea cu primii cinci din cei zece finaliști ai concursului de muzică folk: tineri, unii chiar foarte tineri, frumoși, dezinvolți și talentați. Au ur­mat recitalurile. Fiind o ediție aniversară, organizatorii au decis să-i readucă pe scenă pe câțiva dintre câști­gătorii edi­țiilor ante­rioare: Sil­van Stân­cel (laureat 2006) și Grupul Litua (laureat 2007). "Greii" folkului românesc nu s-au lă­sat, nici ei, așteptați: Vali Șer­ban & Ziua de mâi­ne, Mircea Vintilă, Mircea Rusu Band. O sea­ră fierbinte, în care publicul s-a integrat total în spectacol, cântând și dansând, așa cum se în­tâmplă de fiecare dată la Alba Iulia, la Festivalul de muzică folk.
Marea surpriză avea să fie ultimul recital al serii, susținut de Dan Andrei Al­dea, invitat pe o scenă ro­mâ­nească după o absență de peste 30 de ani. Mai pu­țin cu­noscut celor tineri, Dan Andrei Aldea este nu­mit de către cu­noscători "pă­rin­tele muzicii rock și folk din România". Un ca­li­ficativ pe care muzicianul român stabilit în Germania l-a ilus­trat stră­lu­cit.
Festival - ziua a treia. Alți cinci concurenți. Alte recitaluri de excepție: Ale­xandra Sidor (laureată 2010), Alexandra An­drei și Cosmin Vaman (laureați 2011 și 2012), apoi Florin Să­sărman & Alexandru Filip, Ducu Bertzi & Mihai Neniță. Și publicul, desigur.
Festival - ziua a patra. Gala laureaților 2014. Apoi urmează alți "grei", alte reci­taluri de excepție: Mi­hai Boicu (laureat 2013), Țapinarii, Ale­xandru An­drieș, Maria Ioana Mân­tulescu, Berti Barbera & So­rin Romanescu (în con­certul "Interioare"), Mircea Baniciu, Vladi Cnejevici & Teo Boar.
Peste o altă excep­țio­na­lă ma­nifestare artis­tică or­ga­nizată la Alba Iulia (mar­că înregistrată a Con­siliului Județean Alba) se lasă cor­tina. Spectatorii plea­că fe­riciți spre casele lor. Vechea cetate tran­sil­văneană adoarme pe su­nete de chitară. A fost un regal muzical: Festivalul de mu­zică folk "Ziua de mâine", Alba Iulia - ediția a zecea.

Dan Andrei Aldea - "Intenționez ca, la un moment dat, să vin definitiv în țară"

După concert, în culise, am reușit să-i smul­gem maestrului Dan Andrei Aldea câteva răs­punsuri la întrebări, precum și promisiunea unui interviu amplu, pentru cititorii revistei "Formula AS".

- De ce o absență atât de îndelungată din țară, stimate Dan Andrei Aldea?

- Lucrez la niște proiecte la care țin foarte mult și trebuie să iasă bine, dar în Germania, pur și simplu, nu m-am mai putut adu­na ca să fac așa ceva. Și atunci, ne-am pus problema, eu și soția mea, că trebuie să plecăm undeva, într-un loc liniștit. Am ales Ro­mânia, mai exact Oradea, unde este fa­mi­lia soției mele. Când am venit, am adus cu mine jumătate din stu­dio, ca să pot să lucrez.

- Vor mai trece iarăși foarte mulți ani până să vă întoarceți în România?

- Intenționez ca, la un moment dat, să vin defi­nitiv în țară și să mă stabilesc la Oradea, să cumpă­răm o căsuță în afara orașului, unde să pot crește porci, să cultiv fasole și să fac muzica mea, pe care n-am putut s-o fac de 30 de ani.

- Nu se poate face muzică în Germania?

- Viața în Germania e cu totul altfel. Când îți faci o afacere, tre­buie să ții cu dinții de ea. Nu poți să în­treții un studio, să imprimi în el și, totodată, să compui și pentru tine, pentru plăcerea ta. Com­pui pentru client. Te bucuri că ești solicitat, întreții clienții cât se poate de bine, ca să vină și altădată. Sunt oameni care au lucrat cu mine de la începuturile lor artistice.


Vali Șerban și "Istoria unui vis"

Vali Șerban este din Câmpeni, jud. Al­ba, și cântă muzică folk din anul 1974. A debutat pe scena Ce­naclului Flacăra la Blaj, pe Câmpia Li­bertății, în 1977, un­de a cunoscut con­sa­cra­rea cu piesele "A plecat moțul în țară", "Dor de Bacovia", "Vân­turi pline de ză­padă" ș.a. Din anul 2001, realizează emi­siunea de muzică folk "Ziua de mâine" la Radio Reîntregirea Alba Iulia. Consideră Festivalul de muzică folk "Ziua de mâine" drept cea mai impor­tantă realizare a ca­rie­rei sale artistice. La această a zecea ediție, Vali Șerban a lansat volumul "Isto­ria unui vis - o po­ves­te subiectivă a Ce­naclului Flacăra".

- De unde ideea acestei cărți, Vali Șerban?

- O astfel de carte trebuia scrisă, pentru ca tot ceea ce am trăit atunci să nu rămână nepovestit. Cartea nu este numai o cronică sentimentală. Mi s-a spus că pare scrisă de un scriitor, ceea ce mă onorează. Cartea e, într-un fel, și o analiză a fenomenului folk: nașterea sa, modul în care a ajuns în România, modul în care a crescut în so­cietatea românească. E o analiză politică și mo­rală a societății, o carte care va avea, cu siguran­ță, nu numai prieteni, ci și opozanți.

- Crezi că Adrian Păunescu s-ar fi recu­noscut în cartea ta?

- S-ar fi recunoscut, cu siguranță. N-am cău­tat să-i fac un portret. Adrian Păunescu trece prin carte exact așa cum a fost, cum a creat Cenaclul Flacăra, cum l-a dus până unde l-a dus, ce s-a întâmplat spre finalul acestei experiențe senza­ționale. Nu l-am descris. Pur și simplu, el trece prin carte, așa cum l-am cunoscut noi, cei apro­piați. Omul Adrian Păunescu, în primul rând. Fără el, cartea n-ar fi existat, pentru că n-ar fi existat Cenaclul Flacăra.

CAMELIA STÂRCESCU