Bolile inflamatorii autoimune - POLIARTRITA REUMATOIDĂ

Dr. SIMONA CARAIOLA - medic specialist de medicină internă, medic primar reumatolog

"Există tratamente moderne, care pot stopa boala"

- Afecțiune "banală" până în urmă cu 50 de ani, legată cel mai adesea de bătrânețe, reumatismul a devenit o amenințare, de când numele îi este legat de bolile autoimune, așa de greu, dacă nu chiar im­posibil de vindecat. Care este cauza apariției lor?

- În grupa bolilor inflamatorii reumatologice sunt incluse foarte multe afecțiuni: poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, lupusul eritematos sistemic, dar și alte boli care afectează mușchii, cum ar fi poli­miozitele, ori pielea - de exemplu - scleroza sistemică sau sclerodermia, cum este cunoscută de către pa­ci­enți. De ce apar, în general, inflamații în organism și de ce apar bolile inflamatorii reumatologice este o în­trebare care frământă lumea medicală de foarte mul­tă vreme. Din păcate, nu există un răspuns clar în acest sens. Ce se știe precis, la ora actuală, este că în toate bo­lile autoimune există o predispoziție genetică ce se poate activa, pe fondul unor factori favorizanți. Ceea ce nu înseamnă, obligatoriu, că dacă ai gena res­pecti­vă, vei face boala, ci doar că ești predispus, mai mult decât alții, la apariția ei. Se fac foarte multe cercetări în domeniul bolilor inflamatorii reumatologice.

- Aminteați de anumiți factori favorizanți impli­cați în apariția bolii. Care sunt ei?

- Pe fondul predispoziției genetice, anu­miți factori de mediu toxici, prezenți în ali­mentație, aer sau apă, pot duce la apariția bo­lii. Fumatul, de exemplu, care este incriminat ca factor declan­șa­tor în majoritatea bo­lilor (cancer, boli de plămâni, boli de inimă) are un rol important și în apariția poliartritei reu­matoide. S-a demonstrat acest lucru!

- Care este cea mai frecventă boală autoimună?

- Poliartrita reumatoidă este cea mai frec­ventă dintre bolile inflamatorii reumatismale, determi­nând apariția unor inflamații cronice la articu­la­țiile mici.

- Se spune că femeile au o predispoziție către această boală.

- Într-adevăr, poliartrita reumatoidă afec­tează în principal sexul feminin. Asta nu în­seamnă că bărbații nu se pot îmbolnăvi. Afec­țiunea debutea­ză între 40 și 50 de ani, dar am întâlnit și bolnavi foarte tineri (de 30 de ani) sau mai în vârstă, de 70 de ani, mai ales că suntem în fața unei îmbătrâ­niri a popu­lației, pe fondul creșterii speranței de viață în România.

- Cum se manifestă poliartrita reumatoidă?

- Articulațiile încep să se umfle și sunt dureroase, în special noaptea și dimineața, la trezire. Bolnavul are încheieturile înțepenite, dar dacă face diverse miș­cări, durerile mai cedează. Cel mai frecvent sunt afec­tate articulațiile mici de la nivelul mâinii - arti­culațiile degetelor, ale falangelor și articulația pum­nului. De asemenea, pot fi afectate articulațiile mici de la nivelul piciorului, dar și articulațiile genun­chilor. În general, boala evoluează în timp. Fără tratament, bolnavul este din rău în mai rău! Am avut pacienți cu poliartrită în stadiu avansat, la care mâinile și picioarele s-au strâm­bat, au apărut anchiloze ale articulațiilor care nu le mai permiteau să-și folosească mâinile, nu mai puteau să se spele, să se închidă la nasturi, să se încalțe, deci, să facă lucruri simple, de zi cu zi. Boala limitează foar­te mult miș­cările bolnavilor, dacă ajunge în stadii avansate!

- Afecțiunea atacă toate articulațiile deodată?

- Poate să debuteze la două-trei articulații, la care se adaugă altele, în timp, sau poate să debuteze la ni­ve­­lul tuturor articulațiilor mâinii, respectiv la pumni și la articulațiile degetelor. Atrag atenția că nu trebuie să se piardă vremea! Dacă se pierde momentul debutului, nu se pune diagnosticul la timp (ideal de un me­dic reumatolog, pentru că el este în măsură să diferen­țieze diversele boli care au astfel de manifestări) și se întâr­zie tratamentul, pot să apară modificări urâte la nivelul articulațiilor mâinilor, dar și la nivelul altor articulații. Din fericire, de când au apărut noile medi­camente, aceste modificări degenerative sunt din ce în ce mai rar întâlnite.

- Boala apare în analizele uzuale de sânge?

- În primul rând, din analizele uzuale ne atrage atenția un VSH mărit, el fiind un indicator al stărilor inflamatorii. Proteina C reactivă ne ajută și ea, pentru că evoluează în paralel cu VSH-ul și înseamnă infla­mație. Uneori ne ajută chiar mai mult decât VSH-ul, pentru că acesta poate să fie influențat și de o banală anemie sau de prezența altor afecțiuni. Dacă pacientul are articulații umflate, VSH mărit și proteina C reacti­vă peste limitele admise, trebuie să fie văzut de un me­dic reumatolog, care o să-i facă o serie întreagă de in­vestigații suplimentare, inclusiv examene imagistice.

- Temperaturile scăzute ale iernii pot agrava poli­artrita reumatoidă?

- Frigul și mai ales umezeala din sezonul rece de­clașează durerile articulare. Dacă iese din casă iarna, un pacient cu articulațiile umflate se deplasează cu mare dificultate, mai ales că vorbim de suprafețe alu­necoase - gheață și zăpadă. Totodată, mobilitatea îi este limitată de îmbrăcămintea groasă. Astfel că riscă să alunece sau să cadă și să-și afecteze traumatic arti­culația, ceea ce agravează boala, mai ales în caz de luxații sau fracturi.

- În această boală, articulațiile degetelor sunt cel mai vizibil afectate. Am văzut femei în vârstă cu de­getele strâmbe, cu "mâini de vrăjitoare"! De ce apar acele noduri pe articulații?

- Nodulii inestetici și dureroși sunt deformări ti­pice în poliartrita reumatoidă (degete "gât de lebădă", degete "ciocănel"). Practic, când boala ajunge în stadii avansate, pacientul nu mai poate să strângă pumnul și să-și folosească mâna, pentru că articulația este anchi­lozată de artroză și de apariția osteofitelor. Asta în­seam­nă că articulația s-a stricat și, practic, este blocată prin fibroză și prin anchiloză...

- Nu se poate face nimic pentru acești bolnavi, nici măcar chirurgical?

- Nu, pentru că sunt afectate articulațiile mici, iar acestea, din nefericire, nu se operează!

- Ce complicații poate da poliartrita reumatoidă?

- Există o serie întreagă de manifestări extraarti­cu­lare, care apar atunci când boala nu este depistată la timp și nu este tratată corespunzător: manifestări pul­monare - frecvent - fibroză pulmonară și noduli reu­matoizi la nivel pulmonar (fibroza pulmonară nu apa­re de la început, dar odată ce s-a stabilizat, nu se mai tratează! Trebuie să ții în frâu plămânul, să nu fie mai rău de atât, pentru că te împiedică să respiri.) Formele severe, netratate, de poliatrtrită, pot da și o serie în­trea­gă de manifestări dermatologice, dar din fericire, acestea sunt mult mai rare. În schimb, se vorbește din ce în ce mai des în lumea reumatologilor și în lumea medicală în general despre pacienții cu poliartrită reu­matoidă care fac la vârste tinere boală cardiacă ische­mică. În loc să faci această boală la 65 de ani, o faci la 40-45 de ani. Am avut în trecut paciente cu poliar­trită care au făcut infarct la vârste tinere. Or, se știe că mai puține femei fac infarct, în comparație cu bărbații. Așadar, aceasta este complicația redutabilă a poliar­tritei reumatoide!

- Care sunt cele mai eficiente soluții de tratament folosite de medicina alopată?

- Pacienții din România trebuie să știe că, la ora ac­tuală, tratamentul în poliartrită este absolut de top, la standardele din Anglia, Franța sau SUA. Trata­men­tul clasic este destul de agresiv, dar dă rezultate foarte bune. Cel mai utilizat medicament este Meto­tre­xat. Îi explicăm pacientului de ce trebuie să facă acest trata­ment, care sunt efectele lui, cântărim împreună riscu­rile și beneficiile, la ce efecte adverse să se aștep­te în timpul tratamentului și ce trebuie să monito­rizăm. De multe ori, pacientul spune: "Am citit despre medica­mentul acesta și am aflat că se folosește în can­cer". Într-adevăr, Metotrexatul e utilizat în trata­mentul cancerului, însă are efecte benefice și în poliar­trita reumatoidă! Dozele folosite în reumatologie sunt mult mai mici decât cele utile în cancere, astfel încât apar mai rar efecte adverse ca gre­țurile, diareea, căde­rea părului, starea de rău ge­n­eral și altele asemenea, legate de citostatice. Este cotat drept cel mai bun trata­ment în poliar­trita reumatoidă, dacă pacientul îl su­portă. A­cest medicament oprește evoluția bo­lii! Pentru dureri, de obicei folosim antiinfla­ma­toare non-steroi­diene: Celebrex, Diclofenac, Ar­coxia - medicamente cunoscute. Mai există și alte substanțe cu efecte bune în poliartrita reuma­toidă, însă sunt situații în care, cu tot tratamen­tul urmat ca la carte, în doze exacte, une­ori cu medicamente combinate, boala să fie în con­tinuare agresivă. Din fericire, și pentru acești bolnavi există medi­ca­mente noi, care se folo­sesc acum și în România (de exemplu Remi­cade, Humira sau Etaner­cept), și care au schim­bat total evoluția poliartritei reu­matoide și a spondilitei anchilozante. Dacă pe vre­­muri pacienții răspundeau foarte greu la tra­ta­ment, aveau tot felul de efecte adverse de la medi­cație și ajungeau uneori în căruciorul cu rotile (cu o calitate a vieții îngrozitoare), aceste medicamente fac din bol­navi oameni normali, atunci când medicii pun diag­nos­ticul devreme, astfel încât să nu se ajungă la modi­ficări ireversibile. Anti-TNF-urile alfa, care au intrat în România pe program național, sunt suportate de Ca­sa Națională de Asigu­rări. Pentru aprobarea tra­ta­mentului, pacientul are nevoie de un dosar me­dical în care se specifică ce tra­tamente a urmat, în ce doze, de ce nu a mers trata­men­tul respectiv și apoi se de­pune la o comisie națională pentru aprobare.

- Ca rezultat al tratamentului, practic, boala se stopează și pacientul scapă de dureri?

- Categoric! Nu numai că se stopează boala, dar după două luni de tratament, pacientul este cu totul altul - nu mai are articulațiile umflate, scapă de dure­rile care-l chinuie și-l împiedică să ducă o viață nor­ma­­lă. Rezultatele sunt chiar spectaculoase.

- Putem vorbi despre prevenție în poliartrita reu­matoidă?

- Din nefericire nu, pentru că boala apare pe o predispoziție genetică. Însă atunci când boala apare, trebuie ținută sub control. E bine ca pacienții să-și cu­noască boala și să trăiască cu ea. Boala nu trebuie să devină obsesia vieții lor. Mai degrabă, o accepți: este prietena ta, pentru că nu ai ce să faci. Acum, pa­cienții au la îndemână tratamente moderne, care le pot stopa boala. Dacă vin în timp util la medic și fac tratamentul așa cum trebuie, pot avea o viață absolut normală.

D-na dr. SIMONA CARAIOLA poate fi contactată la Clinica BIO-MEDICA - Calea Floreasca nr. 111-113, sector 1, București, tel. 021/311.77.93 sau la Spitalul Colentina - Corp B, etaj 2, Secția Medicină Internă III, tel. 021/316.73.20 - int. 5609