STERE GULEA
"În clipa aceasta mă preocupă o continuare a «Moromeților»"
"Din punct de vedere al planurilor pentru viitor, din păcate, nu sunt într-o perioadă prea grozavă. Am avut un proiect care continua oarecum linia ultimului meu film, «Sunt o babă comunistă», după cartea lui Dan Lungu, dar din cauza unor încurcături... auctoriale, proiectul întâmpină dificultăți. Deocamdată, încerc să găsesc finanțare pentru un alt proiect, un film după romanul lui Petru Cimpoeșu, «Simion Liftnicul», un roman foarte bun, cu mult umor și destul de emblematic pentru postcomunism, și într-o oarecare măsură, chiar și pentru comunism. E un film mai costisitor și, deocamdată, nu se înghesuie producătorii, dar sper să găsesc până la urmă un investitor mai... curajos. Aș dori să vorbesc, însă, despre o experiență trăită recent la New York, la a 9-a ediție a Festivalului de Film Românesc «Making Waves: New Romanian Cinema», organizat de Corina Șuteu și de Mihai Chirilov, unde eu și filmele mele am fost invitați de onoare. Gazdele Festivalului (ținut într-un loc foarte bun, Film Society of Lincoln Center - inima culturii americane ), mi-au propus ca pe lângă pelicula «Sunt o babă comunistă», să prezint și filmul «Moromeții». Unul dintre oamenii de mare anvergură cinematografică americană, profesor la Columbia University, Richard Pe?a, a prezentat filmul și a spus că, văzându-l, îți dai seama că noul cinema românesc nu vine de nicăieri. În felul acesta, am avut ocazia să observ reacții ale unor cunoscători de film americani, dar și români, iar comentariile celor avizați m-au pus în situația de-a mă gândi să realizez nu neapărat o continuare a «Moromeților», ci de găsi o formulă potrivită pentru a încheia destinul țăranului român, care, ajuns după '89 la o identitate neclară, n-a mai fost același. Acesta este, într-adevăr, un proiect, și depinde de discuțiile purtate de organizatorii Festivalului Making Waves cu o casă de producție de DVD-uri din Statele Unite, «Criterion Collection», pentru achiziționarea printr-un DVD a «Moromeților». Dacă aceste discuții vor ajunge la bun sfârșit, vor fi mai multe șanse ca acea mult dorită «continuare» a «Moromeților», care mă preocupă în acest moment, să se întâmple. Cine va cumpăra acest disc care stochează filmul va ști ce e cu România și cu românii, pentru că, de multe ori, din filme afli lucruri care se referă la societatea respectivă și le reții mult mai bine decât din studii istorice..."
NICOLAE MĂRGINEANU
"Un film documentar, despre părintele Teofil Părăian"
"Lucrez la un film documentar, un film mai modest, despre părintele Teofil Părăian, care însă ne-a făcut o mare bucurie, în momentul în care am început montajul peliculei. În mare măsură, imaginile sunt din arhivă și personalitatea părintelui este fermecătoare, pare că a trăit încă o dată, împreună cu noi, în momentul când lucram... E un film cam de o oră, care se va da - probabil - la televiziune, pe acele canale care preferă filme spirituale și, desigur, pe un DVD. Numele filmului este «Părintele Teofil Părăian - apostolul tinerilor», pentru că se referă mai ales la perioada de după '90, când conferințele lui au avut o cerere extraordinară, sălile erau pline, era cu adevărat o sărbătoare când el conferenția și, mai ales, când se puneau întrebări și el dădea răspunsuri. Uluitor este cum un părinte călugăr orb a ajuns să aducă lumină în sufletele oamenilor, care sufereau atât de mult după perioada comunistă".
TUDOR GIURGIU
"La anul, din nou pe platou"
"Nu știu când va fi o nouă producție, deși mi-aș dori să filmez chiar anul acesta, dar filmele se fac un pic mai greu decât vrem noi, în sensul că trebuie să ai și bani ca să le faci... Așa încât, sper să filmez abia la anul, în vară, o nouă ecranizare după romanul «Apropierea», al lui Marin Mălaicu-Hondrari, care ar urma să apară în cinematografe în 2017. Până la urmă, e bine că am și o binemeritată vacanță, căci sunt destul de epuizat și de obosit, după procesul lung de realizare al peliculei «De ce eu?» (care are premiera mondială la Festivalul de Film de la Berlin, desfășurat acum, între 5-15 februarie). Urmează TIFF-ul (29 mai-7 iunie), așa încât anul acesta, calendarul este destul de încărcat și vreau să-mi iau o pauză, să mă odihnesc. Când faci filme, e foarte greu să mergi mai departe în ritm de marș, trebuie să te «descarci» de filmul precedent și să te «încarci» pentru un nou film. De aceea îl invidiez pe Woody Allen, că reușește să facă un film în fiecare vară, dar el are un bioritm special... Și-apoi, eu îmi propun de fiecare dată să fac altceva, cred că e modul meu personal de a mă reinventa și de a căuta surse de inspirație diverse... De-aceea, filmul următor va fi foarte diferit de filmul pe care abia l-am terminat și e important și din motivul acesta să iau o pauză, să evaluez ce am făcut bine, ce am făcut prost, ca să mă surprind și pe mine, și pe alții, cu un nou film. Așadar, la anul, din nou, pe platou!"
RADU JUDE
"Sunt în pregătire cu o adaptare liberă după «Inimi cicatrizate», de Blecher, acest minunat scriitor, prea puțin cunoscut, din păcate"
"Nu mai știu care psiholog susținea că un om e sănătos din punct de vedere mental dacă știe de unde vine, unde se află și încotro intenționează să meargă. Cred că lucrul acesta e adevărat și în ceea ce privește societățile, nu doar indivizii. Societatea românească nu va fi cu adevărat sănătoasă până când nu-și va cerceta trecutul - mai apropiat sau mai îndepărtat - cu luciditate și onestitate. Filmul meu, «Aferim!» încearcă o privire în trecut, o călătorie prin mentalitățile începutului de secol 19. Evident, nu ar avea niciun rost să facem un asemenea efort dacă nu am crede că în negura trecutului stă explicația, fie și parțială, a unor probleme din ziua de azi. Iar eu îmi doresc ca acest film să fie, mai presus de toate, un stimulent care să-l determine pe spectator să investigheze mai adânc și mai serios numeroasele probleme pe care eu nu m-am priceput decât să le semnalez. Filmul pe care l-am realizat este doar o reconstituire subiectivă și artificială a unui mic capitol din istoria privată a țării noastre. Faptul că această reconstituire e imperfectă și limitată prin însăși natura ei este marcat, în film, prin câteva elemente pe care spectatorul atent le va observa cu siguranță. Dificultatea principală a realizării filmului a fost legată de obținerea finanțării. Și aici, desigur, competența producătorului Ada Solomon a fost esențială. Chiar și așa, zilele de filmare au fost foarte puține, în raport cu anvergura proiectului, dar asta e situația, n-am avut de ales...
În ceea ce privește selecția la festivalul de anul acesta de la Berlin, ea este importantă pentru că reprezintă o recunoaștere a muncii întregii echipe și pentru că oferă șanse mari ca filmul să fie distribuit mai bine și, deci, văzut de mai mulți spectatori. Altfel, e deranjantă într-o anumită măsură atitudinea pe care presa o adoptă referitor la un festival de film. Un festival de film nu e un meci de fotbal cu învingători și învinși, chiar dacă există această bizarerie numită «premii». Ce pictor spunea asta: «Competițiile sunt pentru cai, nu pentru artiști»? Îi dau dreptate.
În prezent, sunt în pregătire cu o adaptare liberă după «Inimi cicatrizate», de Max Blecher. Va fi un film despre suferință, despre iubire și despre demnitate, un film prin care voi încerca să omagiez minunata literatură a acestui mare scriitor. Blecher e mult mai puțin cunoscut decât ar merita, și tot ce îmi doresc cu acest proiect e să-i fac pe oameni să-i citească opera".
(Nota rep.: lungmetrajul "Aferim!" al regizorului Radu Jude a fost selectat în competiția Festivalului de Film, Berlin, 2015, și va avea premiera mondială pe 11 februarie)
Foto: MEDIAFAX (4)