COLESTEROLUL - între prudență și... obsesie

Ilie Tudor
- Auzim vorbindu-se despre el ca de un inamic invizibil, amenințându-ne mereu sănătatea vaselor de sânge și a inimii, gata să ne scurteze viața. Să fie oare atât de periculos colesterolul? Și dacă da, poate fi ținut sub control altfel decât prin diete sau cu ajutorul medicamentelor? -

Ce este colesterolul?

Este o grupă de substanțe produse de propriul nos­tru organism, dar care se găsesc și în anumite alimente, mai ales de origine animală. Fără colesterol noi nu am putea trăi, pentru că această substanță este esențială în formarea membranei celulelor, dar și în producția anu­mitor hormoni, ori în funcționarea imunității organis­mului. Există două feluri de colesterol:
* Colesterolul bun - este mai dens și are rolul de a curăța vasele de sânge, împiedicând depunerea grăsi­milor pe ele. Aproximativ un sfert din colesterolul din organism este bun.
* Colesterolul rău - este mai ușor și, spre deose­bire de cel bun, nu doar că nu ajută la curățarea vaselor de sânge, ci chiar favorizează fixarea grăsimilor pe pe­reții acestora, împiedicând circulația normală.

Când trebuie să ne fie frică de valorile crescute ale colesterolului?

Valoarea considerată critică pentru colesterolul to­tal, format din colesterolul bun adunat cu cel rău, este de 200, iar lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât va­lo­rile tensiunii arteriale sunt mai mari decât cele nor­male, ori există vicii, cum ar fi fumatul sau consu­mul de al­cool. De-a lungul timpului, valoarea consi­de­rată nor­­male pentru colesterol a tot scăzut, de la 250 de unități, cât era în anii '80, la 220 de unități în anii '90 și apoi la 200, cât este acum. Criticii spun că această scă­dere a pragului se datorează nu necesității medicale, ci fap­tu­lui că industria farmaceutică ar avea nevoie să-și vândă medicamentele contra colesterolului. Cert este că, în­tr-ade­văr, valorile colesterolului foarte ridicate pot avea, în timp, consecințe grave, cum ar fi infarctul, acci­dentul vascular, blocarea circulației la nivelul arte­relor.

Cât de importantă este alimentația în ținerea sub control a colesterolului?

Contrar folclorului dezvoltat în jurul său, valoarea colesterolului din sânge depinde foarte puțin de pre­zența colesterolului în ali­mente și mult mai mult de să­­nă­tatea și echilibrul fica­tului, organul ce pro­duce colesterolul, pe care apoi îl introduce în sânge. E­xis­tă, de pildă, vegeta­rieni care au valori ale co­leste­ro­lului depășite de 2-3 ori, dar și carnivori în­răiți care - cel puțin la vâr­ste tinere - au colesterolul normal. Pentru ținerea sub control a colesterolului se reco­man­­dă alimentația care ajută la buna funcțio­nare a ficatu­lui, consu­mând produse cât mai puțin toxice, cum ar fi verdețurile cru­de, uleiurile presate la rece, ce­realele integrale, laptele natural etc. Cele mai puternice produ­se naturale pentru reducerea colesterolului sunt plantele medicinale, des­pre care vom vorbi în con­ti­nuare.
Există zeci de specii de plante care ajută la reduce­rea valorilor colesterolului din sânge, mai ales a valo­rilor colesterolului rău, prin acțiunea lor asupra ficatu­lui. De regulă, aceste plante se administrează în asocie­re, pentru a maximiza efectele. Iată, în continuare, trei asemenea remedii:
* Anghinarea (Cinara scolymus) - este o plantă cu principii active amare, care stimulează refacerea structurii normale a ficatului și funcționarea celulelor hepatice. Se administrează sub formă de extract, din care se iau 0,5-1 gram, zilnic.
* Armurariu (Silybum marianum) - un complex de principii active pe care le conține, numit generic si­limarină, se află printre cele mai bune stimulente ale func­ției hepatice, reglând inclusiv nivelul colestero­lului. Se iau minimum 600 mg de silimarină pe zi.
* Măslin (Olea europaea) - extractul obținut din frun­zele sale produce o scădere foarte puternică a valo­rilor glicemiei, colesterolului și trigliceridelor. De re­gulă, la plantele hipocolesterolemiante efectele apar în minimum 60 de zile, dar la măslin, ele apar mai rapid, adică în mai puțin de 30 de zile. Se iau câte 0,8-1,2 grame de extract de frunze de măslin pe zi.