CALENDAR POPULAR: MARTIE

Parasca Fat
- Magie cosmică și sărbători -

1 Martie. Mărțișorul. Alungarea iernii

În Maramureș, cea mai importantă acțiune magică de 1 Martie era alungarea iernii prin "baterea uși­lor". Se închideau și se deschideau cu putere uși­le caselor de trei ori, zicându-se: "Să intre pri­măvara în casă și să iasă iarna afară". Mărți­șorul se purta la încheietura mâi­nii stângi și era făcut, cel mai adesea, din fire în două culori: alb și roșu, dar și din toate cu­lorile curcu­beului... Îl purtau mai ales copiii și tinerii. De șnur era legat un bănuț găurit din aur, argint sau aramă (sau, mai târziu, din metalele din care erau făcute monedele). Funcția era mai întâi de protecție, fiind știut că partea stân­gă din trupul omului este vulne­rabilă, reprezentând calea de acces a spiri­te­lor rele, care aduc boli. Bănu­țul trebuia să fie "slujit" (sfin­țit) și se purta toată luna martie. Unii îl agă­țau de primul copac înflorit pe care-l ve­deau (mai ales porumbar), ca să fie frumoși și iubiți ca florile. În timp, monedele au fost înlo­cuite cu amulete de formă pătrată, "țesute" pe o bucățică de cutie de chibrituri, cu roșu și alb, în forma Crucii Sfântului Andrei (pa­tronul lupilor, dar și al dragostei, al ursitei și al căsă­toriei).

Dochia. Zilele babelor

În Maramureș, Baba Dochia se nu­mește Odochia. Povestea spune că este o soacră urâcioasă, care-și pune nora la grele încercări: să-i aducă fragi în februarie, să spele lâna neagră până va deveni albă, să aducă apă cu ciurul... Dum­nezeu o ajută pe noră să îm­pli­nească toate canoanele. Văzând cofița cu fragi, Dochia crede că a venit primă­vara și pleacă la munte, cu turma de ca­pre, pe 1 Martie. Urcând mun­tele, începe să plouă. Îmbrăcată cu 9 co­joace (în alte legende - cu 12), baba leapădă un cojoc, apoi altul, până rămâne îm­bră­cată doar în că­mașă. Dar abia ajunsă în vârful mun­te­lui, Dumnezeu dă un ger. Baba și caprele înghea­ță de frig și se prefac în stane de piatră. Prezentă și în alte zone ale țării, legenda Babei Dochia și-a împrumutat nu­mele unor stânci, așa cum sunt Babele din Bucegi sau Dochia de pe Ceahlău.
În Maramureș, Odochia este o divinitate meteoro­logică, "zâna" precipi­ta­țiilor dintre iarnă și primăva­ră, pe o pe­ri­oadă de 24 de zile: ultimele 12 zile din fe­bruarie și prime­le 12 zile din martie, când timpul este ex­trem de capricios. În mentali­ta­tea populară din Ma­­ra­mureș, luna fe­brua­­rie trebuie să su­fle (să bage) un fel­der (20 kg) de omăt printr-o gau­ră de sfre­d­el, ca să fie vara bu­nă. Dacă luna fe­brua­rie nu este "tare" în ger și zăpadă, anul va fi sărac. Speranța e legată deci de ultimele zile din februarie și de pri­mele zile din mar­tie, când e bine să ningă din belșug.

Botezul zilelor

Tradiția primelor zile de primăvară e păstrată cu strășnicie în Maramureș, fiindcă de ele se leagă desti­nul omului peste an. "Din 1 Martie până în 12, Odo­chia coboară din munte. (În legendele din Mara­mu­reș, Baba Dochia trăiește, nu e condamnată să se trans­forme în sloi.) Îți alegi o zi și-i pui nume: Marie, Ilea­nă, cum vrei. Ș-apoi, cum a si (a fi) vremea în zua ceie, așe ț'a si viața și păstă an. De-i soare, îi si bucuroasă, de-i înnorat - supărată, de-i vântuț rece, a si (va fi) câte-on pic de sfadă" (spune o bătrână din De­sești).
Faptul că ziua aleasă se bo­tează cu un alt nume de­cât cel pe care îl porți seamănă cu ac­tul magic prin care se schimbă numele copiilor bolnavi, în­tr-un ri­tual de vânzare a răului și de cumpărare a binelui, în scopul dobândirii sănătății. Boala nu-l va mai găsi pe copil cu numele nou. (Sunt multe cazuri în care copiii bolnavi, botezați a doua oară cu un alt nume, s-au fă­cut sănă­toși. Numele schimbat a schim­bat și destinul. Moartea s-a rătăcit.) Zilele din martie, alese de fie­care, conțin în ele semnificația unui an întreg.
Cele 24 de zile ale Babei cu­prind trei mari săr­bători de pri­mă­vară: 24 februarie - Nunta pă­sărilor (sau Ziua Dra­gobetelor), 1 Martie - Odo­chia și 9 Martie - 40 de Sfinți Mu­ce­nici. Pentru că Dragobetele a fost deja cele­brat, vom vorbi despre Măr­țișor.

"Prima oară"

Ideea înnoirii de primăvară e conținută în sim­bolul lui "pri­ma oară". Sub aus­pi­ciile aceleiași ma­gii cosmice, o dată cu reînnoirea naturii, omul aspiră să i se alăture, să se regenereze împreună cu ea, să fie ca "prima oară" (tânăr, sănătos și curat).
Prima oară trebuie să vezi o floare albă sau roșie, ca să fii frumos și sănătos tot anul. (Aceeași valoare o are și ve­derea unui fluture roșu sau alb. Galbenul este "de rău": vei fi galben la față, bolnav.)
Primul miel văzut trebuie să fie alb. Dacă va fi ne­gru, vei boli, îți va muri cineva apro­piat. Cum spune o bă­trână: "Îi drept ce să spune, io am văzut un ied pestriț (alb cu negru) și în anu' ace­la nici n-am murit, da' nici n-am trăit".
Când sosesc rândunelele, tre­buie să vezi prima oară mai mult de una, fiindcă una în­seamnă singu­rătate și tristețe. Două păsări în­seam­nă dragoste, însoțire, căsă­torie. Trei-patru - vei fi în­con­jurat de prieteni.
Prima oară este un înce­put extins pe un an întreg. Abundența credințelor care leagă primăvara de aceas­tă nouă pornire a vieții (ivitul luminii noi a lui martie) duce la un înțeles clar: pentru strămoșii noștri, Anul Nou începea primăvara (și zodiacul în­cepe cu o constelație a primăverii - Berbecul), poate chiar la 1 Martie, o dată cu începutul unei noi peri­oade de vegetație, când omul era, și el, integrat rit­mului cosmic.

Credințe bătrânești

1 martie este considerată prima zi a primă­verii. Oamenii pot face o prognoză a tim­pu­lui. Deslușind cu atenție semnele vremii, vom ști ce ne așteaptă de acum înainte pe trei luni.
* Dacă va fi martie uscat, aprilie va fi moi­nă, iar de va fi în martie tunet, anul va fi roditor.
* Dacă ridici o piatră în ziua de 1 martie și sub ea sunt gândaci, este semn că vei avea noroc la oi.
* Dacă vremea este urâtă pe 2 martie, recolta de iarbă din timpul anului va fi slabă.
* Cerul senin din 5 martie ne vestește o vară fără grindină.
Pe 9 martie este a doua întâmpinare a primă­verii. Acum, soarele intră în semnul Berbecului. O mulțime de credințe sunt legate de-această zi.
* Cine se naște pe 9 martie va fi îndrăzneț și iubitor de dragoste.
* Dacă va tuna, înseamnă frică și spaimă între oameni și după aceea pace și chiverniseală.
* Dacă este cald, vor urma 40 de zile calde, dacă este frig, va urma o perioadă de 40 de zile cu dimineți reci.
* Cei care au vie și livadă, să bea 40 de pahare de vin sau de țuică. Din fiecare pahar să pună puțin la rădăcina viței de vie.
* Dacă plouă în această zi, va ploua și în ziua de Paști. Apa de ploaie se păstrează pentru un an de zile. Este bună pentru dureri de cap.
* Pe 9 martie, înainte de răsăritul soarelui, vitele se stropesc cu mujdei de usturoi ca să scape de muș­cătura de șarpe.
* În 9 martie are loc "scoaterea plugului". Se afumă cu tămâie și se stropesc cu apă sfințită boii înjugați la plug. Gospodarului i se face același lucru.
* Dacă în 10 martie frigul scade și gheața se topește, oamenii pot începe pescuitul.
* În 17 martie, gospodarul bagă sa­nia la adăpost până în iarna următoare.
* Dacă pe 19 martie apele rezultate din topirea ză­pezilor curg zgomotos, vom avea o recoltă bună de ier­buri, iar dacă curg liniștit, fânețele vor fi slabe.
* În 25 martie se dezleagă limba păsărilor și începe să cânte cucul. Ouă­le ouate în această zi nu sunt bune de clocit. Nici o împerechere făcută între animale în această zi nu e bună.