Un drog legal: ZAHĂRUL

Ilie Tudor
- Un român consumă în medie aproape 100 de grame de zahăr pe zi, adică de patru ori mai mult decât doza recomandată de medici. Rezultatul: aproape un milion de diabetici, patru milioane de obezi, o mortalitate datorată cancerului și bolilor cardiovasculare la un nivel record -

În ultimul an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă fără precedent pentru micșorarea consumului de zahăr la nivel mondial. Pur și simplu, specialiști ai acestei organizații au cerut ca zahărul și produsele care îl conțin să intre în același regim cu tutunul sau alcoolul, fiind accizate, interzise vânzării către minori și însoțite de avertismente asupra toxicității lor puse la vedere pe ambalaj. În special la copii, obezitatea, diabetul, bolile cardiace sau hormonale produse de zahăr au ajuns la cote care pun în pericol viitorul rasei umane, în special în zonele dezvoltate economic. Industria alimentară a introdus în ultimele decenii zahărul și derivații săi în atât de multe produse, încât - fără să știm - fiecare dintre noi abuzăm de acest aliment. Cum s-a ajuns la această situație? Pas cu pas, așa cum vom vedea.

Un mic istoric

Zahărul a fost descoperit cu mai bine de trei mii de ani în urmă în India, de către... medici. Ei au inventat procedeul său de extracție și l-au folosit inițial pentru prepararea medicamentelor din plante și minerale. Răspândirea zahărului în lume a fost un proces lent, care s-a întins pe secole, întrucât putea fi obținut doar din trestia de zahăr, care putea fi procurată numai în zonele tropicale, acolo unde crește. În consecință, până în secolul al XIX-lea, zahărul a fost consumat în mici cantități, efectele sale nocive nefiind observate. Problemele au început datorită lui... Napoleon Bona­parte, care, în timpul războaielor sale, a blocat impor­turile pe mare ale zahărului de trestie, obligându-i pe europeni să găsească un înlocuitor. Și l-au găsit în modesta sfeclă albă, a cărei cultură a cunoscut o ade­vărată explozie în Europa începutului de secol XX. Brusc, zahărul a devenit foarte ieftin, ușor de obținut în cantități uriașe, transformându-se astfel, treptat, din raritate, în aliment de bază. Și în cazul acesta, consu­mul crescând gradat, multă vreme efectele sale nocive au fost prea puțin cunoscute de medici, care nu-i intuiau potențialul toxic.

Ce este zahărul

Este o combinație extrem de simplă de substanțe organice, între care pre­domină zaharoza (termen sinonim cu sucroza), o substanță cu gust dulce destul de puternic, ușor solubilă și digerabilă. Za­haroza este extrasă din tres­tia de zahăr sau din sfeclă, prin­tr-un proces de rafinare și, în stare aproape pură, formează cristalele acelea trans­lu­cide și dulci atât de familiare. Zaharoza con­ține destul de multe calorii (4,1 kilocalorii/gram) și, cel mai important, crește glicemia puternic, supraso­licitând pancreasul și determinând organismul să facă depozite de țesut adipos. Începând din anii '80, spe­cialiștii au numit zahărul calorii goale, pentru că, în afara gustului dulce și al unui aport energetic, nu ofe­rea nicio vitamină, mineral sau altă substanță utilă, ceea ce declanșa un întreg lanț de carențe în orga­nism. Acum, în secolul XXI, conceptul de calorii goa­le este considerat depășit, tot mai mulți nutriționiști considerând zahărul o substanță toxică sau, mai exact, o otravă cu acțiune lentă. Studiile arată că peste 90% dintre microor­ga­nismele puse într-o soluție su­prasaturată de zahăr sunt distru­se, iar animalele hrănite cu can­tități mari de zahăr au speranța de viață de trei ori mai mică de­cât cele hrănite normal. Efectele asupra oamenilor sunt la fel de dezastruoase, dar înainte de a vorbi despre ele, vom afla câte ceva și despre rudele toxice ale zahărului.

Zahărul... deghizat

Pentru a ne proteja sănătatea, este necesar să cu­noaștem faptul că industria alimentară folosește pe scară foarte largă substanțe asemănătoare ca efecte cu zahărul. Aceste substanțe, supranumite și "zahăr de­ghizat", au o compoziție chimică diferită de cea a zaha­rozei, denumiri care nu sugerează legătura cu za­hărul și care, adesea, ne induc în eroare. Trebuie știut, însă, că acțiunea lor asupra sănătății este la fel de nocivă:
* Dextroza - este un termen sinonim cu glucoza, o substanță care crește brusc glicemia, la fel ca și zahărul, dar este mai puțin dulce decât acesta. Este vinovată de creșterea rapidă a stratului de grăsime dintre organe, producând obezitate intra-abdominală.
* Maltodextrina - este extrasă din amidon (de grâu sau porumb), fiind folosită în alimentație pentru îndulcire și pentru omogenizare. În doze foarte mici, intră în componența unor preparate farmaceutice, fiind lipsită, practic, de nocivitate. Consumată ca ali­ment, în cantități mari, este însă mai nocivă decât zahărul, crescând glicemia, colestero­lul și greutatea corporală.
* Fructoza - este, de asemenea, un agent de îndulcire, considerat mai periculos decât zahărul, întrucât crește extrem de rapid glicemia, suprasoli­ci­tând pancreasul, determinând formarea rapidă de depozite de grăsime și cres­când rezistența organismului la insu­lină.
* Siropul din porumb - este o gă­selniță comercială menită să ascundă un amestec de fructoză și glucoză, ex­tra­se - ce-i drept - din porumb, dar cu aceleași efecte nocive asupra organis­mului ca și zahărul.
* Maltitolul - se mai numește și sirop de glucoză hidrogenată sau E 965 și este folosit ca îndulcitor și regulator de umiditate. Crește mai puțin glicemia în ra­port cu zaharoza, în schimb, produce tulburări di­ges­tive, mai ales la copii. Este o formă de zahăr nere­comandată pentru consumul pe termen lung.

Unde stă ascuns zahărul?

Unde ne așteptăm mai puțin. Cel mai evident este zahărul pe care îl adăugăm în ceai, cafea sau în dul­ciu­rile pregătite în casă, dar cele mai mari cantități le ingerăm, fără să ne dăm seama, din următoarele ali­mente:
* Băuturi răcoritoare și energizante - sunt nu­mite și campioanele morții, din cauza conținutului imens de zaharoză. Un singur pahar de cola conține cu 15% mai mult zahăr decât doza recomandată de OMS și este atât de dulce, încât, dacă nu ar conține acid fosforic și carbonic, ne-ar declanșa, aproape in­stantaneu, reflexul de vomă.
* Ciocolată, bomboane și prăjituri - sunt sursele de zahăr cel mai bine cunoscute, dar la fel de pericu­loase în cantități medii sau mari. Dintre toate, cioco­lata amăruie, cu peste 70% cacao, este cea mai sănă­toasă.
* Produse de patiserie - conțin și ele cantități surprinzător de mari de îndulcitori. De exemplu, un singur croissant conține 30 de grame de zahăr, în condițiile în care doza zilnică sigură pentru sănătate este de 25 de grame. Cantități similare găsim și în sticksuri, covrigei, biscuiți sărați etc.
* Mezeluri - indiferent că se numesc salamuri, șuncă, pateuri, ori cine știe ce alte specialități, toate acestea conțin zaharuri deghizate, în cantități incredibile. Cel mai des întâlnim în ele dextroza, malto­dextrina și fructoza.
* Conserve - conțin, în 90% din cazuri, o cantitate apreciabilă de îndulcitori, chiar și cele sărate, cum ar fi cele de fasole, carne sau peș­te. De asemenea, icrele gata pre­pa­rate și toate salatele preambalate conțin mari cantități de zahăr sau în­locuitori, din aceeași ca­tegorie.
* Muștar și sosuri - nici ele nu scapă de omni­pre­zentul zahăr și înlocuitorii săi toxici. Cele mai periculoase sunt ketchup-urile, care sunt consumate în cantitățile cele mai mari.
* Pâinea și cerealele pentru micul dejun - sunt, în marea lor majoritate, "îmbunătățite" ca gust cu aju­torul zahărului, maltitolului sau fructozei. Din acest motiv, trebuie să le citim cu atenție eticheta, pentru a le găsi pe cele care nu au îndulcitori adăugați.

Efectele zahărului asupra sănătății

Spațiul oferit de un singur articol este ridicol de mic pentru a enumera toate efectele nocive ale zahă­ru­lui și ale îndulcitorilor din familia sa asupra sănă­tății. Din acest motiv, ne vom limita să menționăm doar cele mai periculoase efecte ale "morții albe":
* Obezitatea - nimic nu predis­pune la obezitate mai mult decât za­hă­rul și rudele sale. Trecând imediat în sânge, sub forma glucozei, el obli­gă organismul să stocheze aproape tot aportul caloric sub forma grăsi­mii. Și, mai mult, la nici două ore du­pă ingerare, zahărul produce adevă­rate accese de foame, ca urmare a că­derii glicemiei deși corpul este supra­saturat de calorii.
* Diabetul - a cunoscut o adevă­rată explozie la nivelul țărilor indus­trializate, odată cu dezvoltarea con­su­mului de zahăr. Din păcate, această boală are o apariție și o evoluție ex­trem de discretă, producând adevărate ravagii în organism înainte de a fi descoperită.
* Bolile de inimă - apar în mod frecvent, deoarece zahărul și înlocuitorii săi produc o creștere a nivelului de colesterol și trigliceride din sânge, de­clanșând o reacție negativă în lanț. Tot mai mulți cer­cetători consideră că zahărul este mai periculos pentru aparatul cardiovascular decât grăsimile, fiind pe ace­lași loc ca fumatul.
* Cancerul - apare mult mai frecvent la cei care consumă cantități mari de zahăr, chiar și la copiii de vârste fragede. Aceasta, deoarece zahărul distruge echilibrul hormonal (predispunând la tumori mamare, ovariene, la adenom de prostată), perturbă grav pH-ul și flora tubului digestiv (favorizând cancerul de colon și rect), deprimă imunitatea (facilitând apariția tuturor formelor de cancer).
* Tulburările de creștere - apar foarte frecvent la copiii care consumă cantități mari de zahăr, în diferite forme. Cea mai afectată este dezvoltarea psihică și mentală a celor mici, care devin hiperactivi, dezvoltă o agresivitate ridicată, dificultăți în procesul de con­centrare și menținere a atenției (ADHD). De aseme­nea, au probleme de dezvoltare musculo-scheletală, sunt mult mai predispuși la obezitate și, mai târziu, la tulburări de sexualizare.