Din rețetele domnului farmacist Bobaru: SALVIA și IASOMIA

Redactia
Jaleșul sau salvia

(Salvia officinalis)

"Mama plantelor", Salvia își are misterul conținut în numele ei: "salvare", care în­seamnă "a vindeca". Impresionați de puterile ei, medicii celebrei școli din Salerno, ajunsă la apogeu în secolul 14, i-au dedicat o cugetare: "De ce să moară un om, dacă în grădina lui crește Salvia?".

Descrierea plantei

Salvia este un subarbust de cultură, stufos rami­fi­cat, având baza tulpinii lemnoasă și acoperită cu peri aspri. Frunzele sunt lungi, cu marginea crenelată, a­vând nervuri proeminente pe partea inferioară. Cele tinere sunt acoperite cu peri albi-argintii, iar cele vârst­nice sunt fără peri, de culoare verde pe partea superioară, cenușii pe partea infe­rioară. Florile, de culoare albastră-violacee (rar albă) sunt așezate sub formă de spic, în vârful tulpi­ni­lor. În­floresc în lunile iunie-iulie.
Recoltare și uscare. Este o plantă medicinală care uneori este cultivată or­namental, în grădini, iar pen­tru procesare industrială se cultivă în culturi organi­zate. În flora spontană este greu de găsit.
Materia primă pentru proce­sa­re sunt frunzele (Fo­lium salviae). Perioada de recoltare coincide cu perioa­da înfloririi ei. Uscarea se face la umbră, în strat subțire, pe rame de lemn, coli de hârtie sau rogojini, în spații aerisite și bine venti­late (poduri, verande, balcoa­ne). După uscare, se ambalează în săculeți de tifon sau pungi de hârtie. Pentru a conser­va nealterate principiile active, se păs­trează ca atare, până în momentul prelucrării, mărun­țirea groscioară facându-se înaintea procesării.
Compoziția chimică. Frunzele conțin un ulei vola­til cu o compoziție complexă (tuiona), tanin, un prin­cipiu amar (picrosalvina), substanțe estrogene, acid nicotinic, acid ursolic, vitamina B1 și vitamina C.

Preparate din Salvie

Infuzia

Mod de preparare:
2 linguri de frunze de Salvie us­cate și mărunțite groscior se dau în clocot 2-3 minute, în 250 ml de apă, apoi se lasă la infuzat 30 de minute, după care se filtrează. Se îndulcește după gust cu miere.

Tinctura

Mod de preparare:
20 grame frunze de Salvie uscate și mărunțite groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obținut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece ușor partea limpede într-un alt flacon, înde­păr­tându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fun­dul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plas­­tic prevăzute cu dop-pipetă. Termenul de vala­bilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se ob­servă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul terapeutic

Mod de preparare: 50 grame frunze de Salvie uscate și mărunțite groscior se pun la macerat într-un litru de vin alb, timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După perioada de așteptare, vinul se filtrează fără stoarcerea reziduului, și apoi se lasă la decantat alte 6 zile, separându-se partea limpede de reziduul depus la fundul vasului. Se va completa cu vin, până la 1 litru. Se pune la păstrat în flacoane de 200 sau 250 ml. Termenul de valabilitate este de 1 an de zile, la temperatura camerei, dacă vinul folosit la prepa­rare are concentrația alcoolică de cel puțin 11 grade. În cazul concentrației alcoolice a vinului mai mici de 11 grade, vinul medicinal se va păstra la frigider. Dato­rită conținutului în alcool al tincturii și al vinu­lui, nu se recomandă conducătorilor auto sau celor cu into­leranță la alcool.

Oțetul medicinal

Mod de preparare:
20 grame frunze de Salvie us­cate și mărunțite groscior se țin la macerat timp de 10 zile, în 500 ml oțet de vin. Urmează apoi filtrarea și condiționarea în flacoane brune.

Uleiul terapeutic

Mod de preparare: 10 grame frunze de Salvie uscate, puse în 100 ml ulei de floarea-soarelui, se fierb câteva minute pe baie de aburi, în flacoane de sti­clă. Se lasă în repaus timp de 2 zile, apoi se fil­trează.

Tratamente interne

* Boli ale aparatului respirator (traheite, bronșite, astm bronșic), ca dezinfectant și antiinflamator.
Infuzia: se administrează câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.

* Bolile venelor și capilarelor - Salvia se folo­sește mai mult preventiv, pentru cei ce au o predispoziție la aceste afecțiuni.
Infuzia: se bea o cană de ceai dimi­neața sau se bea o cană de vin, seara, la culcare.

* Boli virale (răceală, gripă, guturai)
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu miere. Un ceai combinat, cu efec­te sudorifice mai pu­ternice în bolile virale, se obține folosind un amestec în părți egale de scoarță de salcie, măceșe, flori de tei și frunze de Salvie.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei sau de coajă de salcie.
Vinul: se bea câte o ceașcă, de 2 ori pe zi, după masă. (Se recomandă ca vi­nul să fie fierbinte. Se poate adăuga și pu­țină scorțișoară.)

* Stimulent digestiv - crește apetitul și favorizează digestia.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de mentă sau roiniță.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi.
Pentru creșterea apetitului, infuzia, tinctura sau vinul se administrează înainte de masă, iar pentru favorizarea digestiei, după masă.

* Insuficiență biliară - conținutul Salviei în uleiuri volatile activează secreția din bilă.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de păpădie.
Vinul: se iau 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Bolile sistemului nervos central (insomnii, anxietate, nervozitate)
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează câte 3 lin­guri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli metabolice și endocrine (diabet zaharat)
Infuzia din frunze de Salvie poate în­locui aportul zilnic de lichide (nu neapă­rat 2 litri, cum suntem in­formați de o reclamă de la televizor) pentru bolnavul diabetic. O infuzie mai efi­cientă pentru diabet se obține dintr-un amestec de frunze de dud și de Salvie, preparat după metoda prezentată mai sus.
Tinctura: se ia câte 1/2 lingu­riță, de 3 ori pe zi, după masă, adăugată într-o cană de ceai de teci de fasole.

* Afecțiuni alergice (urticarie, prurit)
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de trei-frați-pătați.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Tulburări de menopauză manifestate prin bufeuri, agitație, iritabilitate, transpirații reci, palpitații.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli din sfera ORL (amigdalite, rinite, faringite, laringite, sinuzite)
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de mușețel sau de coada-șoricelului.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli ale cavității bucale (afte, gingivite, ulcerații, hipersalivație excesivă)
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de pir.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Antiperspirant, în combaterea transpirațiilor excesive nocturne.
Tinctura: se ia câte o linguriță, seara, la culcare.
Vinul: se administrează o ceașcă, seara, la culcare.

* În ablactație, când se urmărește înțărcarea sugarului.
Infuzia: se beau 2 căni de ceai pe zi, timp de câ­teva zile.

Tratamente externe

* Băi vaginale
Frunzele de Salvie se recomandă pentru obținerea unor infuzii utilizate ca spălături vaginale, înainte de aplicarea unor creme și ovule cu efect topic.

* Gargarisme - pentru bolile gurii și ale căilor respiratorii superioare.
Se face gargară după fiecare masă, folosind o infuzie din ceai de salvie sau 30 de picături de tinctură la o ceașcă de ceai de mușețel, de trei ori pe zi.
Farmacia Faltis prepară frecvent colutorii care se aplică după gargare, la prescripția unor medici ORL sau stomatologi.

* Pensulații sub formă de tinctură, oțet sau ulei în aplicații locale, seara, în afecțiunile pielii și în bolile alergice.

* Fricționări locale sub formă de tinctură, oțet sau ulei în aplicații locale, seara, în afecțiunile pielii și în bolile alergice.



Iasomia

(Jasminum officinale)

Când înflorește, pe la începutul lui Mai, um­ple lumea cu miresme amețitoare și cu flori albe, imaculate, din care se fac buchetele de mirese. Desfătare pentru ochi și miros, Iasomia este una dintre marile bucurii ale primăverii, o ivire ca de pe altă lume, care ne reamintește că trăim într-un paradis al naturii, pe care am uitat să îl observăm.

Descrierea plantei

Iasomia, numită popular Lămâiță, este un arbust ce crește sub formă de tufă, fiind nelipsită din jurul caselor, dar și din luminișurile pădurii. Are florile de culoare albă, ce degajă în timpul înfloririi un parfum diafan, foarte puternic. De altfel, mirosul este punctul forte de recunoaștere a Iasomiei. Rezistă bine la ger, de aceea se găsește răspândită atât în zona de câmpie, cât și în zona alpină.
Recoltare și uscare. De la Iasomie se folosesc atât florile (Flores jasmini), cât și frunzele (Folium jasmini). Florile se recoltează când mai mult de ju­mă­tate din ele s-au desfăcut. Uscarea se face la um­bră, în strat subțire, pe rame de lemn, coli de hârtie sau rogojini, în spații aerisite și bine ventilate (poduri, verande, balcoane), în care temperatura nu trebuie să depășească 35 de grade, altfel pierderea în uleiul vo­la­til este mare. Florile se răvășesc zilnic, pentru a evi­ta schimbarea culorii în maro. Randamentul la uscare este de 4/1, adică din 100 g plantă proaspătă se obțin aproximativ 25 g plantă uscată. Frunzele se recoltează după perioada de înflorit, în toată perioada verii. Se are în vedere ca desfrunzirea să se facă ponderat, o re­coltare drastică a frunzelor dăunând arbustului. Re­gulile de uscare sunt aceleași ca în cazul florilor. Ran­damentul la uscare este de 3/1, adică din 100 grame frunze proaspete se obțin aproximativ 30 g frunze uscate. După uscare, se ambalează în săculeți de tifon sau pungi de hârtie. Se păstrează până la momentul procesării, ca plantă întreagă, o mărunțire groscioară realizându-se înaintea utilizării.
Compoziția chimică. Florile conțin un ulei eteric volatil (principiul activ fiind jasmona) cu miros deo­sebit, larg folosit în industria parfumurilor. Frun­zele conțin derivați de acizi salicilici (salicina), flavo­nozide, mucilagii și taninuri.

Preparate din Iasomie

Uleiul volatil


Este foarte folosit în cosmetică pentru parfumarea săpunurilor, șampoaneler, cremelor sau a altor loțiuni de aplicat pe piele. Cei pasionați de obținerea unor asemenea cosmetice își pot procura uleiul volatil de Iasomie din magazinele cu produse naturale.

Infuzia

Mod de preparare:
2 linguri de flori uscate și mărunțite groscior se opăresc cu 250 ml de apă fiartă, se lasă la infuzat 30 de minute, după care se filtrează. Este plăcută la gust și nu necesită îndulcire la admi­nis­trare.

Decoctul

Mod de preparare:
4 linguri de frunze de Iasomie uscate și mărunțite groscior se fierb la foc mic, timp de 30 minute, în 500 ml apă, într-un vas din inox sau emailat. La final se completează apa evaporată. Se fil­trează ceaiul fierbinte prin tifon sau vată medi­cinală, umezită cu puțină apă.
Un ceai plăcut și aromat din Iasomie se obține prin folosirea combinată a frunzelor și florilor. Teh­nica de preparare este următoarea: 2 linguri de frun­ze de Iasomie se fierb la foc mic, timp de 20 de mi­nute, în 500 ml apă. Se adaugă apoi 2 linguri de flori de Ia­somie și se lasă la infuzat 10 minute. Se filtrează li­chidul și se bea călduț.

Tinctura

Mod de preparare:
20 grame frunze sau flori de Iasomie uscate și mărunțite groscior se pun la mace­rat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat obținut în gospodărie, timp de 10 zile, agitân­du-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece ușor partea lim­pe­de într-un alt fla­con, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a de­pus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop-pipetă. Termenul de valabilitate este de doi ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul terapeutic

Mod de preparare:
20 grame flori de Iasomie uscate și mărunțite groscior se pun la macerat într-un litru de vin alb, timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 10 zile, vinul se filtrează, fără stoar­cerea reziduului, și apoi se lasă la decantat 6 zile, sepa­rându-se partea limpede de reziduul depus la fun­dul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se pune la păstrat în flacoane de 200 sau 250 ml. Terme­nul de vala­bilitate este de 1 an de zile, dacă este ținut la temperatura camerei și dacă vinul folosit la prepa­rare are concentrația alcoolică de cel puțin 11 grade. În cazul concentrației al­coolice a vinului mai mici de 11 grade, vinul medicinal se va păstra la frigider.
Datorită conținutului în alcool al tincturii și al vinului, nu se reco­man­­dă conducătorilor auto sau ce­lor cu intoleranță la alcool.

Oțetul medicinal

Mod de preparare: 20 grame flori de Iasomie uscate și mărunțite se țin la macerat timp de 10 zile, în 500 ml oțet obținut din vin. Ur­mează filtrarea și condițio­na­rea în flacoane brune.

Uleiul terapeutic

Mod de preparare: 10 grame flori uscate de Iasomie se fierb în 100 ml ulei de floarea-soarelui, câte­va minute, pe aburi, în flacoane de sticlă. Se lasă în repaus timp de 2 zile, după care se filtrează. Se folosește extern, mai ales în bolile der­matologice.

Tratamente interne

Nota farmacistului: Pe lângă virtuțile lor terapeu­tice, florile uscate de Iasomie se pot folosi și ca aro­matizant pentru corectarea gustului unor ceaiuri din plante, știindu-se faptul că multe din ele sunt neplă­cute la gust.
Ca aromatizant, se folosește în proporție de 1 la 5, adică la 2 linguri ceai se pune o linguriță flori de Ia­so­mie, respectându-se tehnica de preparare a infuziei sau a decoctului.

* Boli ale aparatului circulator periferic - sindromul picioarelor obosite
Decoctul: se administrează câte 2 cești de ceai pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcite cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau de saschiu.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli ale aparatului respirator (însoțite de tuse spastică)
Decoctul: se adminis­trea­ză câte 2 căni de ceai pe zi, îndulcite cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite cu miere.

* Trofic al sistemului nervos central
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adău­gate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli neurologice (cefalee, migrene)
Decoctul: se beau câte 2 căni de ceai pe zi, îndulcite cu miere.
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi, îndulcite cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se iau 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli alergice, din sfera căilor respiratorii superioare
Decoctul: se beau câte 2 căni de ceai pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi, îndulcite cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de pică­turi, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de mușețel, coada-șo­ricelului sau salvie.
Vinul: se iau 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Gută (artrită gutoasă)
Decoctul: se beau câte 2 căni de ceai pe zi, îndulcite cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de pică­turi, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de salcie.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Afrodisiac moderat în creșterea libidoului
Vinul: se beau câte 100 ml, seara, la culcare.
Infuzia din flori de Iasomie: se bea câte o cană de ceai, în fiecare seară.

Tratamente externe

* Tamponări locale în urticarii, înțepături de in­secte, alergii cutanate de natură alimentară sau medi­ca­mentoasă. Se folosește uleiul volatil de Iasomie, încorporat în soluții alcoolice, creme, efectul obser­vându-se rapid.

* Inhalațiile cu infuzie de flori de Iasomie sunt recomandate în bolile aparatului respirator și din sfera ORL.

* Băi vaginale - florile de Iasomie, alături de flo­rile de lavandă, se recomandă pentru obținerea unor in­fuzii utilizate ca spălături vaginale în leucoreea func­țională sau înainte de aplicarea unor creme și ovule cu efect topic.

* Gargarisme - se fac cu un decoct obținut din frunze de Iasomie, în diverse boli ale cavității bucale: afte, gingivite, micoze, abcese dentare. Se poate apli­ca apoi, local, un preparat specific bolii res­pective.
Farmacia Faltis prepară frecvent asemenea pro­duse la prescripția unor medici ORL sau stomatologi.

* Pensulații în afecțiunile pielii și în bolile alergice, cu tinctură, oțet sau ulei. Se fac aplicații locale, seara.

* Fricționări locale sau cataplasme cu ulei sau oțet, în aplicații locale, seara - traumatisme super­ficiale ale aparatului locomotor (entorse, luxații, lo­vituri, căzături).

Pentru informații despre procesarea plantelor me­dicinale sau despre alte preparate produse în labora­torul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galați nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com Pre­paratele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei http://www.farmaciafaltis.ro/
Farmacia sa deține "Certificat de bună practică far­­maceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciștilor din România.